UPDATE 7 Orice „compromis” în negocierile cu Rusia menit să pună capăt conflictului va fi supus unui referendum în Ucraina, a declarat luni preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu pentru un site de ştiri regional ucrainean, informează AFP.

„Am explicat-o pentru toate grupurile de negocieri: atunci când vorbiţi despre toate aceste schimbări (ce vor figura într-un eventual acord, n.r.), şi ele pot fi istorice, (…) noi le vom supune unui referendum”, a spus Zelenski pentru site-ul de ştiri Suspilne.
„Poporul va trebui să se pronunţe asupra unor forme de compromis. Iar în ce vor consta ele (compromisurile) ţine de discuţiile noastre” cu Rusia, a continuat Zelenski.

În acest sens, Zelenski a revenit asupra problemei-cheie a NATO, organizaţie la care ţara sa nu va putea adera, după cum a recunoscut el recent. „Am înţeles-o deja cu toţii. Noi nu suntem acceptaţi (în NATO), pentru că lor (ţărilor membre) le este frică de Rusia. Aceasta este tot. Şi noi trebuie să ne calmăm şi să spune: ‘Ok, (sunt necesare) alte garanţii de securitate”, a subliniat preşedintele Zelenski.

„Sunt ţări în NATO care vor să fie garanţi de securitate (ai Ucrainei) (…), care sunt gata să facă tot ce această Alianţa ar fi trebuit să facă dacă noi am fi fost membri. Şi eu cred că acesta este un compromis normal”, a mai spus Volodimir Zelenski.

UPDATE 6 Un tribunal din Rusia a decis luni interzicerea reţelelor Facebook şi Instagram în această ţară după ce a ajuns la concluzia că grupul Meta Platforms Inc este ”extremist”, relatează Reuters, care citează agenţia rusă TASS.

Reţeaua Instagram a fost blocată după ce Meta a afirmat că le va permite utilizatorilor de social media din Ucraina să posteze mesaje care fac apel la violenţă împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin şi trupelor ruse trimise în Ucraina pe 24 februarie.

Anterior în cursul zilei de luni, Serviciul federal de securitate al Rusiei (FSB) ceruse interzicerea ”imediată” a reţelelor sociale americane Facebook şi Instagram, în prima zi a unui proces pentru ”extremism”, într-un context de creştere a represiunii de la declanşarea ofensivei în Ucraina.

Potrivit agenţiei TASS, un reprezentant al companiei a declarat luni la tribunal că Meta şi-a modificat între timp regulamentul pentru a interzice ”rusofobia şi apelurile la violenţă”.

Instagram şi Facebook, la fel ca Twitter, au fost deja blocate în Rusia, unde sunt practic inaccesibile fără utilizarea unei reţele virtuale private (VPN).

De asemenea, site-urile a zeci de media ruse şi străine, printre care al BBC, au fost blocate.

UPDATE 5 Administraţia de la Moscova l-a convocat, luni, pe ambasadorul american, John Sullivan, pentru a-i înmâna o notă de protest faţă de recentele afirmaţii ale preşedintelui SUA, Joseph Biden, la adresa omologului său rus, Vladimir Putin.

„Luni, 21 martie, ambasadorul american, John Sullivan, a fost convocat la Ministerul rus de Externe şi i s-a înmânat o notă de protest în legătură cu recentele declaraţii inacceptabile făcute de liderul de la Casa Albă, Joe Biden, la adresa preşedintelui Rusiei. Afirmaţiile preşedintelui SUA, nedemne de un demnitar de un asemenea nivel, împing relaţiile americano-ruse spre a fi întrerupte”, a comunicat Ministerul de Externe de la Moscova, citat de agenţia Interfax şi de cotidianul Le Monde.

Miercurea trecută, Joseph Biden a răspuns afirmativ la o întrebare a unui jurnalist dacă îl consideră pe preşedintele rus Vladimir Putin „criminal de război”. Ulterior, Joseph Biden a declarat, cu ocazia unui eveniment desfăşurat la Capitoliu, că Vladimir Putin este un „dictator criminal”. Secretarul de Stat american, Antony Blinken, a afirmat că este de acord cu „opinia” exprimată de preşedintele SUA, Joseph Biden, privind comiterea de către Rusia a unor „crime de război” în Ucraina.

Preşedinţia Rusiei a reacţionat vehement la afirmaţiile liderului de la Casa Albă. „Considerăm inacceptabilă şi impardonabilă această retorică din partea unui şef de stat, ale cărui bombe au omorât sute de mii de oameni în întreaga lume”, a declarat joi Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

UPDATE 4 Militarii ruși ar fi tras asupra protestatarilor din Herson, potrivit unor imagini publicate pe Twitter, anunță Sky News.

În imagini apar mai mulți protestatari care participă la o manifestație pașnică în piața centrală din Herson. Ulterior, se aud mai multe împușcături și oamenii fug pe străzile din apropiere.

„Trupele rusești au deschis focul asupra unei mulțimi pașnice în Herson, acolo au loc proteste de când orașul a fost capturat de ruși. Se pare că s-au folosit și grenade paralizante. Sunt informații (și imagini) privitoare la cetățeni răniți”, a relatat jurnalistul Max Seddon de la Financial Times.

UPDATE 3 Preşedinţia Rusiei a respins, luni, ideea unui summit al preşedinţilor Rusiei şi Ucrainei, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, cerându-le puterilor occidentale să exercite presiuni asupra Administraţiei de la Kiev pentru avansarea negocierilor.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat în mai multe rânduri că vrea o întrevedere directă cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru oprirea conflictului militar.

Însă Kremlinul a transmis luni că, deocamdată, nu se pune problema unui summit Rusia-Ucraina. „Nu există nimic stabilit clar, niciun acord care să poată fi definitivat”, a declarat luni Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de agenţia Interfax şi de publicaţia Der Spiegel.

Dmitri Peskov a subliniat că este necesară avansarea negocierilor. „Cei care au această posibilitate trebuie să îşi folosească influenţa asupra Kievului pentru ca negociatorii ucraineni să aibă o atitudine constructivă la negocieri”, a insistat Dmitri Peskov.

UPDATE 2 Autoritățile din Odesa acuză forțele rusești că luni dimineața au declanșat un atac asupra unor clădiri rezidențiale din apropierea orașului. Este primul atac asupra portului de la Marea Neagră.

Consiliul orașului a anunțat că nu au fost victime în urma loviturilor care au provocat mai multe incendii.

„Este vorba despre clădiri rezidențiale unde locuiesc oameni pașnici”, a spus primarul orașului Odesa, Gennadiy Trukhanov.

Rusia a negat faptul că atacă obiective civile. Orașul Odesa este considerat a fi o țintă cheie pentru forțele lui Vladimir Putin în condițiile în care portul este principala poartă de intrare a mărfurilor în Ucraina.

Ucraina nu mai are alte porturi importante și pierderea orașului Odesa ar însemna că Rusia controlează tot țărmul Mării Negre.

De asemenea, capturarea Odesei de către ruși va avea efecte negative și asupra țărilor vecine deoarece rușii vor avea posibilitatea să deschidă un coridor terestru până în regiunea separatistă Transnistria care dorește să se desprindă de Republica Moldova. Regiunea adăpostește 1.500 de soldați ruși.

UPDATE 1 Rusia anunță că a lovit cu rachete de croazieră o unitate militară din regiunea Rivne a Ucrainei. Este vorba despre o zonă din nord-vestul țării care până în prezent nu a fost vizată de atacurile armatei ruse.

Anunțul a fost făcut de Ministerul Apărării din Rusia. Oficialii au spus că forțele aeriene ruse au lovit cu rachete de croazieră o unitate militară din regiunea Rivne, aflată în nord-vestul Ucrainei,

„Rachete de croazieră de mare precizie au lovit un centru de atrenament pentru mercenari și unitățile naționaliste din Ucraina”, a declarat Igor Konashenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării.

Știrea inițială

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a informat că duminică seara mai multe case şi un centru comercial din cartierul Podil al capitalei ucrainene au fost lovite de obuze, atac în care şi-a pierdut viaţa cel puţin o persoană, transmite luni Reuters. „Conform informaţiilor pe care le avem în acest moment, mai multe case şi unul din centrele comerciale (au fost lovite)”, a spus Kliciko pe canalul său Telegram.

O scurgere de amoniac a apărut la o fabrică de produse chimice din orașul Sumy din nord-estul Ucrainei, asediat de trupele ruse, a declarat luni guvernatorul regional Sumy, Dmytro Zhyvytskyy, conform Reuters.

Zhyvytskyy nu a precizat care a fost cauza scurgerii raportate la ora locală 04:30 (02:30 GMT) la uzina Sumykhimprom. El a precizat că o zonă pe o rază de cinci kilometri în jurul uzinei este periculoasă.

Anterior, conducerea Ucrainei a respins categoric ultimatumul primit din partea armatei ruse de a depune armele şi de a preda oraşul Mariupol, informează luni Reuters.

„Nu va exista nicio predare, nicio depunere a armelor”, a declarat viceprim-ministrul Irina Vereşciuk pentru Ukraîinska Pravda la primele ore ale zilei de luni. Răspunsul a fost deja comunicat părţii ruse, a spus ea. Irina Vereşciuk a cerut, în schimb, ca armata rusă să deschidă coridoare umanitare în Mariupol, oraşul-port din sud-estul Ucrainei asediat de forţele ruse.

Preşedintele american Joseph Biden va călători vineri în Polonia pentru a discuta răspunsul internaţional la invazia Rusiei în Ucraina care a declanşat o „criză umanitară şi a drepturilor omului”, a anunţat duminică seara purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, informează Reuters.

Biden va călători la Varşovia, unde va avea o întâlnire bilaterală cu preşedintele Andrzej Duda, a spus Casa Albă.

Peste două milioane de refugiaţi au intrat în Polonia din Ucraina de la începutul invaziei ruse pe 24 februarie.

Vizita în Polonia va avea loc la o zi după ce preşedintele american se va întâlni la Bruxelles cu aliaţii NATO, liderii G7 şi liderii Uniunii Europene pentru a discuta eforturile internaţionale de sprijinire a Ucrainei după invazia Rusiei.

Casa Albă a mai informat că Joe Biden va găzdui un apel luni, la 15:00 GMT, cu preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz al Germaniei, prim-ministrul italian Mario Draghi şi premierul britanic Boris Johnson în care va fi discutată coordonarea răspunsurilor la invadarea Ucrainei.

Joi, preşedintele SUA va participa la un summit de urgenţă al NATO privind Ucraina, precum şi la o reuniune a G7. Joe Biden se va participa, de asemenea, la un summit al Consiliului European pentru a discuta despre Ucraina,”inclusiv despre eforturile transatlantice de a impune costuri economice Rusiei, de a oferi sprijin umanitar celor afectaţi de violenţă şi de a aborda alte provocări legate de conflict”, potrivit Casei Albe.