UPDATE 6 Ucraina are termen până la primele ore ale zilei de 21 martie pentru preda Mariupolul, apoi, între orele 10 – 12, ora Moscovei, vor fi deschise coridoarele umanitare, garantând tuturor celor care vor ieși că nu vor fi uciși, a spus, duminică seara, generalul rus Mihail Mizintsev.

Ministerul rus al Apărării afirmă că Ucraina are termen până la primele ore ale zilei de 21 martie pentru a da un răspuns privind predarea Mariupol, potrivit agenției ruse de presă RIA.

„Depuneți armele”, a spus liderul militar rus Mihail Mizintsev rezistenței din Mariupol. El este directorul Centrului național rus pentru managementul apărării.

Comentariile sale au fost făcute într-un briefing distribuit de Ministerul Apărării, potrivit Reuters.

„S-a dezvoltat o catastrofă umanitară teribilă”, a mai spus Mizintsev.

Politicieni ucraineni și occidentali și forțele de apărare au acuzat Rusia pentru catastrofa umanitară.

„Tuturor celor care depun armele le este garantată ieșirea în siguranță din Mariupol”, a adăugat liderul militar, precizând că luni, la ora 10.00, ora Moscovei, vor fi deschise coridoarele umanitare pentru ieșirea din Mariupol.

Practic, de la 10.00 până la 12.00, se propune organizarea unei ieșiri din oraș a militarilor ucraineni și a mercenarilor străini fără arme, în acest caz fiindu-le garantată viața. Apoi ar trebui să urmeze trecerea convoaielor umanitare în oraș și evacuarea civililor.

Reprezentanții ONU, OSCE, Crucea Roșie sunt invitați să însoțească această operațiune umanitară „pe teren”.

Ministerul Apărării face apel la Kiev să manifeste prudență și să desființeze instrucțiunile emise anterior care obligau rezistența din Mariupol să se sacrifice.

Ministerul Apărării insistă să primească un răspuns scris de la Kiev la propunerile făcute pe Mariupol înainte de ora 5 dimineața, relatează agenția rusă de presă RIA.

Separat, armata rusă face apel la autoritățile locale din Mariupol spunând că acum au dreptul să facă o alegere istorică.

UPDATE 5 Un atac rusesc a ucis 56 de bătrâni rezidenți ai unui cămin din estul Ucrainei, afirmă un oficial regional, citat de CNN. Acesta spune că atacul a avut loc acum 9 zile, dar încă nu s-a reușit să se ajungă la locul atacului.

56 de rezidenți ai unui cămin pentru persoane vârstnice din orașul Kreminna, în estul Ucrainei, au fost uciși când un tanc rusesc a deschis focul asupra clădirii, potrivit șefului regiunii Luhansk, citat de CNN.

Serhii Haidai a declarat că atacul a avut loc în urmă cu nouă zile, pe 11 martie, și că alți 15 rezidenți ai căminului au fost răpiți și duși în orașul Svatove, teritoriu ocupat în prezent de ruși.

Haidai a raportat pentru prima dată atacul într-o declarație video postată pe Twitter la 12 martie, dar a spus la acel moment că nu avea informații despre victime, indicând că serviciile de urgență și oficialii ucraineni au fost atacați când au încercat să aibă acces în zonă.

„(Forțele rusești – n.r.) au deschis focul cu un tanc asupra unui azil de bătrâni. Acolo locuiau doar persoane în vârstă, multe dintre ele cu dizabilități. Nu avem idee câți oameni au murit și câți au supraviețuit. Când am încercat să ajungem la fața locului, au început să ne bombardeze”, a declarat el la 12 martie.

În declarația sa postată duminică pe Telegram, Haidai a spus că încă nu a fost posibil să ajungă la locul atacului.

Kreminna se află imediat la vest de orașele Rubizhne și Severodonetsk, două orașe în care s-au dat unele dintre cele mai intense lupte din partea de est a țării.

CNN transmite că nu a reușit să verifice în mod independent afirmația lui Haidai.

UPDATE 4 Președintele ucrainean Volodimir Zelenkski a declarat, într-un interviu acordat duminică CNN, că există „compromisuri” pe care Ucraina nu le poate face în negocierile cu Putin.

Zelenski a fost întrebat despre cererile Rusiei – inclusiv să recunoască faptul că Crimeea face parte din Rusia, că cele două republici din Donbas sunt republici independente și să garanteze că Ucraina nu va fi niciodată membră a NATO. Răspunsul a fost: „Există compromisuri pentru care nu putem fi pregătiți ca stat independent”.

Zelenski a spus că Rusia „nu poate să se impună cetățenilor unei alte țări cu forța”. „Nu poți să-l faci pur și simplu pe președintele unei alte țări să recunoască ceva prin folosirea forței”, a adăugat el.

În interviul acordat CNN, Zelensky a declarat că este pregătit să negocieze cu președintele rus Vladimir Putin, dar a avertizat că, dacă orice încercare de negociere eșuează, ar putea însemna că lupta dintre cele două țări ar putea duce la „un al treilea război mondial”.

„Sunt pregătit pentru negocieri cu el. Am fost pregătit în ultimii doi ani. Și cred că, fără negocieri, nu putem pune capăt acestui război”, a declarat Zelenski.

UPDATE 3 După nord, sud şi est, Ucraina se aşteptă la un atac în vest. Armata ucrainiană crede că Rusia va ataca regiunea Volîn aflată la granița cu Belarus.

Ucraina consideră că există un risc ridicat ca un atac asupra regiunii Volîn din vestul Ucrainei să fie lansat din Belarus, a declarat duminică biroul preşedintelui Volodimir Zelenski, citând armata.

Invazia rusă s-a concentrat în principal asupra zonelor din nordul, sudul şi estul Ucrainei. Totuși, mai multe rachete au lovit săptămâna trecută baza militară din Yavoriv, în apropiere de graniţa cu Polonia.

Nu este clar dacă Ucraina a văzut ameninţarea unui atac asupra Volîn din partea forţelor ruseşti sau a armatei belaruse, care până în prezent nu şi-a angajat public trupe pentru a sprijini Rusia, relatează Reuters.

UPDATE 2 Ministerul Apărării din Rusia susține că Ucraina a fost atacată în acest weekend cu rachete lansate de pe vapoare aflate în Marea Neagră și în Marea Azov.

Igor Konashenkov, purtătorul de cuvânt al ministerului rus, anunță că Rusia a lansat rachete hipersonice care zboară de cinci ori mai repede decât viteza sunetului.

El susține că loviturile au vizat infrastructura militară a Ucrainei. „Rachetele au fost lansate din Marea Neagră împotriva uzinei Nizhyn care repară vehicule blindate avariate în lupte”, a spus Konashenkov, potrivit Sky News.

Alte rachete, inclusiv hipersonice, au fost lansate din Crimeea pentru a distruge un depozit de carburant folosit de ucraineni.

Moscova mai pretinde că a lovit un centru ucrainen de pregătire militară unde se aflau străini care luptau alături de armata Ucrainei.

UPDATE 1 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că asediul pe care militarii ruși îl fac la Mariupol „va intra în istoria crimelor de război”. „Să faci asta unui oraș pașnic, să faci ceea ce ocupanții au făcut, este teroare care va fi amintită peste secole”, a spus Zelenski. El le-a mai spus ucrainenilor că negocierile cu Rusia nu sunt „simple sau plăcute, dar necesare”.

„Ucraina întotdeauna a dorit o soluție pașnică. Suntem intersați de pace acum, a adăugat președintele Ucrainei. Volodimir Zelenski a susținut că Rusia continuă „să trimită oameni pentru a se sacrifica” în timp ce a vorbit despre lupta din apropierea localității Ciornobaiivka. Acolo, forțele ucrainene au reușit să-și apere pozițiile și au învins de șase ori armata rusă.

„În locuri unde se dau lupte crâncene, trupurile soldaților ruși s-au adunat de-a lungul liniei noastre de apărare. Nimeni nu adună cadavrele”, a precizat Zelenski.

Știrea inițială

Consiliul naţional de securitate şi apărare al Ucrainei a interzis activitatea partidelor politice pro-ruse în perioada în care legea marţială este în vigoare, transmite dpa. Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat decizia într-un mesaj video sâmbătă seara. „Activităţile acelor politicieni care vizează diviziunea sau complicitatea nu vor avea succes, dar vor primi un răspuns dur”, a declarat preşedinte Zelenski, citat de ziarul Ukraîinska Pravda.

Printre partidele vizate se numără Platforma Opoziţiei – Pentru viaţă şi Blocul Opoziţiei, care sunt reprezentate în parlament.

Cele 11 partide interzise sunt considerate fie eurosceptice, fie antiliberale, fie pro-ruse.
Preşedintele Zelenski a spus că ministerul justiţiei din Ucraina a primit ordin să pună în aplicare decizia Consiliului.

Moscova a acuzat Kievul sâmbătă seara că plănuieşte să însceneze un atac asupra unor facilităţi ce găzduiesc diplomaţi occidentali în Lvov, oraş din vestul Ucrainei, transmite dpa.

Purtătorul de cuvânt al ministerului rus al apărării, Igor Konaşenkov, a susţinut că liderii ucraineni intenţionează să prezinte atacuri asupra unor facilităţi diplomatice ale Statelor Unite şi ale altor ţări occidentale ca „atac ţintit al forţelor armate ruse”.

Acest lucru ar pune presiune asupra NATO pentru a furniza mai multe livrări de arme şi pentru a conveni asupra unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei. Ulterior, Moscova a mai spus că Kievul plănuieşte atacuri chimice asupra civililor din regiunile Sumî şi Mikolaiv.

Nu au fost furnizate dovezi care să susţină aceste afirmaţii. Ucraina acuză în mod repetat Rusia că răspândeşte dezinformări despre presupuse provocări pentru a-şi justifica, de fapt, propriile atacuri.

Mai multe ţări occidentale şi-au mutat personalul diplomatic din Kiev la Lvov, chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina pe 24 februarie. La mai bine de trei săptămâni de la declanşarea războiului, mai multe ţări continuă să păstreze diplomaţi la Lvov, inclusiv Franţa.

Pentru Samad, războiul din Ucraina a însemnat a doua plecare de acasă, de la școală și de lângă prieteni. La 14 ani, copilul a fost nevoit să fugă de violențele războiului și să se refugieze în România după ce, cu doar 8 luni înainte, alături de părinți, a plecat din Afganistanul natal.

Un copil din Ucraina a fost nevoit să fugă pentru a doua oară dintr-o țară aflată în război. În total, 528 de copii din Ucraina au ajuns neînsoțiți în România, spun cei de la Organizația Salvați Copiii.

Pentru Samad, războiul din Ucraina a însemnat a doua dislocare de acasă, de la școală și de lângă prieteni. La 14 ani, copilul a fost nevoit să fugă de violențele războiului și să se refugieze în România după ce, cu doar opt luni înainte, și-a abandonat alături de părinți casa natală din Afganistan.

De la începutul agresiunii militare din Ucraina, care a dus la un exod fără precedent în Europa, au fost înregistrați 528 de copii care au intrat neînsoțiți în România, dintre care 225 sunt în continuare în centrele din țara noastră.

Dintre cele 469.284 de persoane din Ucraina care au intrat în România de la debutul crizei umanitare (24 februarie), 4.019 au depus cereri de azil politic, până în data de 17 martie.

„Când a început războiul în Afganistan, ne-am părăsit casa, în care aveam lucrurile noastre. Am încuiat totul și am venit în Ucraina”, povestește Samad.

În urmă cu opt luni, însă, Samad a trebuit să mai fugă o dată de război, cu doar câteva lucruri la el. Se simte puternic: a supraviețuit celor două războaie.

Copiii prinși în zonele de război din Ucraina sunt expuși riscurilor de înfometare, frig și trafic de persoane.

„Estimările arată că jumătate dintre cei care s-au refugiat sunt copii, printre ei aflându-se și copii neînsoțiți. Totodată, mai mult de 100.000 de copii ucraineni trăiesc în instituții de îngrijire a copilului și sunt în risc crescut de a fi lăsați în urmă. Organizația Salvați Copiii lucrează pentru a identifica familiile și pentru a reuni copiii cu familiile extinse sau cu prieteni din Ucraina, România, Polonia și alte state vecine, unde ucrainenii se refugiază din calea războiului”, spun cei de la Salvați Copiii România.

Nevoile acute rămân cele legate de asistența umanitară rapidă, de informații și de suport emoțional, atât la frontieră, cât și în centrele în care sunt cazați. De asemenea, o vulnerabilitate specială o au copiii care provin din sistemul de protecție a copilului din Ucraina.

Alina este mama a trei copii, a locuit în orașul Irpin cu soțul și copiii ei până la izbucnirea conflictului. Familia s-a ascuns într-un subsol timp de trei zile, înainte de a reuși să ajungă la granița cu România. Soțul ei a rămas în Ucraina, să lupte.

Alina își propune să ajungă la membrii familiei ei care locuiesc în Spania, dar nu este sigură cât timp ar putea dura călătoria și care este procesul pentru obținerea vizei. Deocamdată, familia se află în tabăra pentru refugiați din România, unde copiii au folosit spațiul de joacă amenajat de Salvați Copiii. Alina spune că fiilor ei le place să joace jocuri acolo, ceea ce o face fericită în ciuda experiențelor trăite.