UPDATE 7 Joseph Biden, a afirmat joi seară, cu ocazia reuniunilor de la Bruxelles, că Alianţa-Nord-Atlantică rămâne foarte unită în contextul invaziei militare ruse în Ucraina şi a anunţat disponibilitatea Washingtonului de a primi 100.000 de refugiaţi ucraineni.

„Preşedintele rus, Vladimir Putin, miza pe faptul că Alianţa Nord-Atlantică va fi divizată. Dar Alianţa Nord-Atlantică nu a fost niciodată mai unită decât este acum. Putin a primit reacţia exact inversă decât se aştepta, în contextul intervenţiei sale în Ucraina”, a declarat Joseph Biden, la Bruxelles, unde a participat la reuniunile Alianţei Nord-Atlantice, Grupului G7 şi Uniunii Europene.

Joseph Biden a anunţat, potrivit CNN, că Statele Unite intenţionează să accepte 100.000 de refugiaţi ucraineni şi a anunţat asistenţă suplimentară pentru Administraţia de la Kiev. „Statele Unite au asumat angajamentul de a furniza Ucrainei echipamente militare în valoare de două miliarde de dolari de când am devenit eu preşedinte. Sisteme antiaeriene, sisteme antitanc, muniţie şi armament sunt transferate în Ucraina. Iar astăzi anunţ că Statele Unite sunt pregătite să ofere asistenţă umanitară suplimentară în valoare de un miliard de dolari, pentru ajutarea milioanelor de ucraineni afectaţi de război”, a precizat Biden.

Liderul de la Casa Albă a avertizat că Statele Unite vor reacţiona dacă armata rusă va utiliza arme de distrugere în masă în Ucraina, subliniind însă că riposta va fi în funcţie de situaţie. Întrebat de un jurnalist de la agenţia Associated Press despre avertismentele Washingtonului privind intenţia armatei ruse de a utiliza arme chimice în Ucraina şi dacă într-adevăr există acest risc, Joseph Biden a răspuns că nu poate furniza detalii despre rapoartele serviciilor de informaţii. „Dar vom reacţiona dacă vor fi folosite astfel de arme. Caracterul reacţiei noastre va depinde de caracterul utilizării”, a atras atenţia preşedintele SUA.

Joseph Biden a admis că sancţiunile impuse Rusiei afectează numeroase state europene, averizând că a discutat cu partenerii despre riscul unei crize alimentare. „Aceste riscuri sunt reale. Preţul sancţiunilor nu este suportat doar de Rusia, este suportat de numeroase alte ţări, inclusiv ţări europene şi ţara noastră. Am avut o amplă discuţie în G7. Statele Unite, care au un volum semnificativ, fiind al treilea cel mai mare producător de grâu din lume, precum şi Canada, un producător major, am discutat despre modalităţi de suplimentare şi de distribuire mai rapidă a alimentelor”, a explicat Biden.

Preşedintele SUA s-a declarat favorabil excluderii Rusiei din Grupul naţiunilor dezvoltate şi emergente (G20). „Răspunsul meu este da. Depinde de G20. S-a discutat astăzi, am propus posibilitatea ca, dacă acest lucru nu poate fi făcut, dacă nu acceptă Indonezia şi alte ţări, atunci, în opinia mea, ar trebui să cerem să participe şi Ucraina la reuniunile G20, ca observator”, a spus Biden.

Anterior, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a propus, cu ocazia reuniunii Consiliului European, elaborarea unui plan de securitate alimentară, în contextul riscurilor diminuării producţiei de cereale din cauza războiului dintre Rusia şi Ucraina. „În calitatea Franţei de Preşedinte al Consiliului Uniunii Europene şi în relaţie directă cu Uniunea Africană, vreau să lansez iniţiativa «Ferma», pentru atenuarea efectelor acestei crize. Este vorba despre o iniţiativă de solidaritate alimentară”, a declarat Emmanuel Macron imediat după summitul Grupului G7 şi în contextul începerii reuniunii Consiliului European, la Bruxelles. Preşedintele Franţei propune, conform cotidianului Le Figaro, elaborarea unui plan de urgenţă alimentară, prin suplimentarea stocurilor de cereale şi creşterea producţiei. Ucraina şi Rusia sunt producători de cereale, dar activităţile agricole în Ucraina sunt afectate de război, iar cele din Rusia de sancţiunile internaţionale masive.

(sursa: Mediafax)

UPDATE 6 Alianţa Nord-Atlantică cere Chinei să evite oferirea de susţinere militară sau economică Rusiei în contextul invaziei în Ucraina, a declarat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, la finalul summitului de la Bruxelles.

„Astăzi, liderii statelor NATO au cerut Chinei să se abţină să susţină eforturile de război ale Rusiei. China nu trebuie să ofere susţinere economică sau militară pentru invazia rusă. În schimb, Beijingul ar trebui să îşi folosească influenţa semnificativă asupra Rusiei, pentru a promova o soluţionare imediată pe cale paşnică”, a declarat Jens Stoltenberg, potrivit MEDIAFAX, în conferinţa de presă organizată la sediul NATO din Bruxelles.

„Mesajul nostru adresat Chinei este că trebuie să fie alături de restul lumii. Trebuie să condamne războiul brutal împotriva Ucrainei, să nu susţină Rusia nici prin mijloace economice, nici la nivel militar”, a insistat secretarul general NATO.

China, care are relaţii bune cu Rusia, a evitat să condamne direct invazia militară rusă în Ucraina, dar a pledat în mai multe rânduri pentru respectarea suveranităţii naţiunilor şi a cerut Moscovei să găsească o soluţie diplomatică. Conform unor oficiali de la Washington, Beijingul analizează posibilitatea de a oferi asistenţă militară Rusiei. China nu a confirmat, dar nici nu a infirmat aceste informaţii. În schimb, Rusia a anunţat că nu a cerut asistenţă militară din partea Chinei.

Administraţia SUA nu a obervat acţiuni ale Chinei privind furnizarea de armament Rusiei de la conversaţia preşedinţilor Joseph Biden şi Xi Jinping, a declarat marţi seară Jake Sullivan, consilierul prezidenţial american pentru Siguranţă Naţională.

UPDATE 5 NATO a aprobat Grupul de luptă care va fi poziționat în România, spune Klaus Iohannis. El afirmă că este „foarte bucuros că s-a decis atât de repede”.

„Avem deja acum, înainte să începem summitul, o veste foarte bună. Probabil ați aflat, conform declarației Secretarului General Jens Stoltenberg, deja NATO a aprobat Grupul de luptă care va fi poziționat în România. Este acel grup de luptă pe care l-am solicitat”, a declarat Klaus Iohannis înaintea reuniunii extraordinare a șefilor de stat și de guvern din țările membre NATO.

El spune că a sperat să se realizeze repede „și s-a realizat”. „Este acel grup de luptă pentru care Franța va fi națiune-cadru. Sigur, urmează încă negocieri în cadrul NATO pentru a vedea cine mai trimite trupe în acest grup de luptă, dar sunt foarte bucuros că s-a decis atât de repede”, conchide șeful statului.

Franţa a decis trimiterea a 500 de militari în România, în cadrul unei misiuni a Alianţei Nord-Atlantice, în contextul acţiunilor de consolidare a apărării flancului estic al NATO.

UPDATE 4 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat joi că un atac chimic al Rusiei în Ucraina „ar schimba enorm natura” conflictului şi ar putea afecta ţări aliate vecine, relatează EFE, care remarcă faptul că şeful Alianţei Nord-Atlantice nu a dorit să speculeze dacă o astfel de situaţie ar motiva o reacţie de apărare a alianţei.

„Nu voi specula dincolo de faptul că NATO este mereu dispusă să apere, să protejeze şi să reacţioneze la orice fel de tip de atac împotriva unei ţări aliate”, a declarat Stoltenberg pentru presă, la sosirea sa la summitul extraordinar NATO la care liderii alianţei vor discuta criza din Ucraina.

UPDATE 3 Marina ucrainează raportează că o navă folosită de pentru desant a flotilei ruse din Marea Neagră a fost distrusă în portul Berdyansk, conform Nexta. Alte două nave ar fi fost avariate.

UPDATE 2  Portul Berdyansk, un oraș din regiunea Zaporojie din sud-estul Ucrainei, ar fi fost incendiat, potrivit presei locale ucrainene.

Nexta anunță că, cel mai probabil, ocupanții ruși au aruncat în aer rezervoare de combustibil.

„Ni se spune că nave rusești au lovit portul Berdyansk. Așteptăm confirmarea oficială sau infirmarea”, spun cei de la Nexta.

Potrivit lui Michael Horowitz, analist geopolitic și de securitate la institutul Le Beck, Rusia a început recent să folosească portul Berdyansk pentru a descărca echipament militar.

UPDATE 1 Rusia își păstrează dreptul de a folosi arme nucleare dacă țara este „provocată” de NATO, spune adjunctul ambasadorului Rusiei la ONU, Dmitri Polianski.

Dmitri Polianski, unul dintre cei mai importanți diplomați ai Rusiei în Statele Unite, a vorbit cu Sky News după ce purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin a declarat că șeful său ar putea apăsa butonul nuclear dacă țara simte că se confruntă cu o amenințare „existențială”.

„Dacă Rusia este provocată de NATO, dacă Rusia este atacată de NATO, de ce nu? Suntem o putere nucleară. Nu cred că este un lucru corect să spun asta, dar nu este un lucru corect să amenințați Rusia și să încercați să interveniți. Deci, atunci când aveți de-a face cu o putere nucleară, desigur, trebuie să calculezi toate rezultatele posibile ale comportamentului tău”, a afirmat Dmitri Polianski la Sky News.

Acesta a respins declarația americanilor potrivit cărora membrii forțelor armate rusești se fac vinovați de crime de război în Ucraina.

„Nu cred că noi comitem crime de război în Ucraina. Bineînțeles, nu depinde de mine să evaluez. Eu nu sunt acolo. Dumneavoastră nu sunteți acolo. Vă uitați la videoclipuri, vă uitați la multe dintre videoclipurile care sunt considerate știri false. Voi credeți un lucru, eu cred altceva”, a declarat Dmitri Polianski.

Știrea inițială

Armata rusă s-a retras la peste 30 km est de Kiev în ultimele 24 de ore şi a început să stabilească poziţii defensive pe mai multe fronturi din Ucraina, a declarat miercuri un înalt oficial al Pentagonului, transmite AFP.

„Ucrainenii au reuşit să-i respingă pe ruşi la 55 km la est şi nord-est de Kiev”, a declarat presei sub protecţia anonimatului înaltul oficial american, în timp ce Pentagonul estima marţi că forţele ruse se aflau la 15 până la 20 km de centrul capitalei ucrainene.

„Începem să constatăm că se retrag şi că stabilesc poziţii defensive”, a adăugat el.”Nu înseamnă că nu avansează, ci că nu încearcă să avanseze. Ocupă poziţii defensive”.

De asemenea, forţele ruse rămân blocate la zece km de centrul oraşului Cernihov, la nord-est de Kiev, potrivit estimărilor Pentagonului. În această zonă, „cedează teren, se mişcă în direcţia opusă, dar nu cu mult”, a menţionat el.

În Harkov, unde luptele rămân intense, forţele ruse se află încă la 15 până la 20 de km de centrul oraşului şi se confruntă cu o rezistenţă „foarte fermă” din partea ucrainenilor.

Potrivit oficialului Departamentului american al apărării, armata rusă pare să acorde prioritate acum regiunilor separatiste pro-ruse Lugansk şi Doneţk.”Pun mult mai multă energie în regiunea Lugansk/Doneţk şi mai ales în jurul Lugansk-ului”.

„Credem că încearcă să imobilizeze forţele ucrainene” care au fost desfăşurate din 2014 de-a lungul liniei frontului cu zonele separatiste „pentru ca acestea să nu poată fi folosite în altă parte”, a spus el.

În sud, Pentagonul notează că marina rusă foloseşte pentru realimentare portul Berdiansk de la Marea Azov. Berdiansk este unul din puţinele oraşe unde forţele ruse au reuşit să preia controlul, în a 28-a zi a ofensivei lor.

Pentagonul nu vede nicio schimbare a situaţiei din jurul oraşului Odesa. Dacă la începutul acestei săptămâni s-au tras mai multe rachete în direcţia oraşului de pe nave ruseşti, acest lucru nu s-a mai produs marţi sau miercuri, a spus oficialul american

Autoritatea de reglementare a mass-media din Rusia Roskomnadzor a restricţionat miercuri accesul la serviciul online News.Google, acuzat că oferă acces la informaţii false despre ofensiva Rusiei în Ucraina, au informat miercuri agenţiile de presă ruse, transmite AFP.

Decizia a fost luată la solicitarea parchetului general al Rusiei, potrivit unui comunicat de presă al Roskomnadzor. Acest serviciu de ştiri online „a oferit acces la multe publicaţii şi materiale care conţin informaţii false (…) despre desfăşurarea operaţiunii militare speciale pe teritoriul ucrainean”, se arată în comunicat.

Consiliul de administraţie al grupului auto Renault a anunţat, miercuri seară, decizia suspendării activităţilor industriale în Rusia, în contextul acţiunilor internaţionale de sancţionare din cauza intervenţiei militare în Ucraina.

„Activităţile uzinei Renault din Moscova sunt suspendate începând de astăzi”, a anunţat producătorul de automobile miercuri seară, după o reuniune a Consiliului de administraţie.

În plus, grupul Renault anunţă că evaluează „opţiunile posibile” referitoare la participaţia deţinută în compania rusă AVTOVAZ. „Grupul Renault evaluează opţiunile posibile referitoare la participaţia sa în AVTOGAZ, acţionând în mod responsabil în raport cu cei 45.000 de angajaţi din Rusia. Grupul Renault reaminteşte că aplică deja măsurile necesare pentru respectarea sancţiunilor internaţionale”, precizează compania, într-un comunicat postat pe site-ul oficial din Franţa.

Grupul Renault deţine o participaţie de 69% în compania rusă AVTOGAZ, conform cotidianului Le Monde şi postului France24.

Anterior, ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, ceruse „boicotarea” companiei Renault din cauza refuzului de a se retrage din Rusia.