UPDATE 8 Un depozit de petrol din regiunea Rivne, nord-vestul Ucrainei, a fost lovit de rachete, potrivit guvernatorului acesteia. Într-o înregistrare video online, guvernatorul Vitaliy Koval a declarat că serviciile de urgență se află la fața locului, dar nu a oferit mai multe detalii.

Orașul Rivne, capitala regiunii cu același nume, se află la aproximativ 160 de kilometri nord-est de Lviv, notează Sky News. Nu au fost raportate victime până acum.

UPDATE 7  Noi detalii ale presupusei otrăviri a miliardarului rus Roma Abramovic sunt scoase la iveală. Conform unui unui oficial american, citat de Reuters, serviciile de informații sugerează că Abramovici și negociatorii de pace ucraineni s-au îmbolnăvit din cauza unui factor de mediu și nu a otrăvirii.

Declarația vine după ce Wall Street Journal și Bellingcat au raportat că Abramovici și negociatorii au suferit simptome de presupusă otrăvire la începutul acestei luni, după o întâlnire la Kiev.

Oficialul american a declarat pentru Reuters: „Serviciile de informații sugerează în mare măsură că a fost vorba de factori de mediu”, adăugând: „Nu otrăvire”.

UPDATE 6 Administraţia Volodimir Zelenski nu va accepta pierderi teritoriale în negocierile cu Rusia, a afirmat, luni seară, Serhii Marcenko, ministrul ucrainean de Finanţe, citat de postul de televiziune CNN.

„Noi nu vom accepta nicio pierdere pentru ţara noastră. Vom lupta împotriva oricărui scenariu de acest tip. Nici măcar nu pot menţiona că putem trăi fără o parte a teritoriului nostru, deoarece este vorba despre economia Ucrainei, despre poporul nostru, despre activităţi logistice. Spre exemplu, Portul Odesa este blocat în acest moment, deci trebuie să găsim alte modalităţi de a transporta mărfuri spre Europa şi spre alte zone”, a afirmat Serhii Marcenko.

UPDATE 5 Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a anunţat luni că este în pregătire un decret prezidenţial vizând restricţionarea accesului pe teritoriul Rusiei pentru cetăţenii unor state responsabile de acţiuni ”inamicale”, în plin val de sancţiuni contra Moscovei în urma ofensivei sale în Ucraina, transmite AFP.

”Un proiect de decret prezidenţial este în pregătire pentru introducerea de măsuri de represalii în ce priveşte vizele, în legătură cu acţiunile inamicale ale mai multor guverne străine”, a afirmat Lavrov cu ocazia unei reuniuni a partidului aflat la putere, Rusia Unită.

Proiectul prevede ”o serie întreagă de restricţii” pentru intrarea în Rusia, a indicat ministrul, fără a preciza ce ţări şi ce fel de persoane vor fi supuse acestor măsuri.

UPDATE 4 Patronul Chelsea FC, Roman Abramovici, împreună cu negociatori de pace ucraineni, ar suferi de simptomele unei presupuse otrăviri.

Un articol din Wall Street Journal sugerează că oligarhul Roman Abramovici ar putea suferi de simptomele unei presupuse otrăviri.

Potrivit ziarului, simptomele au apărut în urma unei întâlniri la Kiev la începutul acestei luni.

Anunțul, citat de Sky News, dar neverificat, arată că Abramovici a călătorit frecvent între Moscova și capitala ucraineană în timpul negocierilor pentru pace.

În vârstă de 55 de ani, aflat sub o serie de sancțiuni din cauza legăturilor sale cu Vladimir Putin, Roman Abramovici ar fi fost implicat în sprijinirea negocierilor.

UPDATE 3 O nouă sesiune de negocieri între delegaţiile Rusiei şi Ucrainei ar putea avea loc marţi, anunţă Kremlinul, dar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, consideră că o întâlnire a preşedintelui Vladimir Putin cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, ar fi „contraproductivă”.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, a anunţat luni că delegaţia Rusiei se va deplasa în Turcia, unde marţi ar putea avea loc negocieri cu reprezentanţii Ucrainei. „Discuţiile faţă în faţă sunt mai concentrate şi mai consistente. În mod regretabil, nu putem spune că au existat realizări semnificative sau succese până acum”, a afirmat Dmitri Peskov, citat de BBC News.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat duminică seară, la peste o lună de la începerea conflictului, că Ucraina este pregătită să discute despre un eventual statut de neutralitate militară, subliniind însă că un asemenea statut va trebui aprobat prin referendum şi că Ucraina va trebui să primească garanţii de securitate de la părţi terţe.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat luni că o eventuală întâlnire a preşedinţilor Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski ar fi „contraproductivă”. „Preşedintele Vladimir Putin a spus că nu ar refuza niciodată o întâlnire cu Zelenski, dar este necesar ca această întâlnire să fie bine pregătită. Conflictul din Ucraina s-a agravat în ultimii ani, s-au acumulat multe probleme. Eu cred că o astfel de întâlnire ar fi contraproductivă”, a subliniat Serghei Lavrov, citat de cotidianul Le Monde.

UPDATE 2  Volodimir Zelenski i-a trimis lui Vladimir Putin un bilet scris de mână prin intermediul lui Roman Abramovici, în care îi spune președintelui rus poziția Ucrainei în ceea ce privește condițiile de pace. Putin a avut o reacție violentă: „Spune-i că îi voi învinge”, a spus el.

Roman Abramovici i-a dat lui Putin un bilet scris de mână de Zelenski în care acesta i-a transmis condițiile Ucrainei în încercarea de a pune capăt războiului, relatează Daily Mail.

Proprietarul clubului FC Chelsea a zburat cu avionul între Istanbul, Moscova și Kiev pentru a transmite mesajele între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski.

Când i-a înmânat biletul lui Putin biletul trimis de președintele ucrainean, președintele rus ar fi izbucnit în furie.

Potrivit Times, președintele rus i-a spus oligarhului să îi transmită lui Zelenski: „Spune-i că îi voi învinge”.

Acesta s-a întors la Istanbul și a intrat în legătură cu politicianul ucrainean Rustem Umerov, despre care se spune că acționează ca negociator al Kievului.

UPDATE 1 La o zi după ce afirmase că Vladimir Putin „nu poate rămâne la putere”, preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a declarat duminică presei că nu doreşte o schimbare de regim în Rusia, transmite dpa.

La ieşirea de la slujba de la biserica din Washington unde mersese, înainte de a urca în maşină, Biden a fost întrebat de un reporter din grupul care îl urmărea dacă vrea ca „Putin să fie răsturnat”. Răspunsul a fost „nu”.

Sâmbătă, Biden susţinuse că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, „nu poate rămâne la putere” – o declaraţie care a fost interpretată ca o schimbare de direcţie a politicii externe americane.

Știrea inițială

Trupele ucrainene au lansat cu succes contraatacuri în jurul oraşului Harkov din estul ţării, potrivit şefului militar regional, transmitere luni dpa. Oleg Sinegubov a informat pe Telegram că trupele ruse au fost respinse duminică din mai multe localităţi. „Îi conducem pe ocupanţi înapoi în direcţia graniţei (ruse)”, a spus el.

El a spus că o clădire rezidenţială a fost lovită în timpul atacurilor aeriene ruse asupra satului Oskil din regiunea Izium şi patru membri ai unei familii au fost ucişi. Informaţia nu a putut fi verificat independent.

Atacuri aeriene ruseşti au vizat mai multe oraşe ucrainene duminică seara, potrivit informaţiilor apărute în presa ucraineană.

Capitala Kiev şi oraşele Luzk, Rivne şi Harkov s-au numărat printre cele despre care se afirmă că au fost zguduite de mai multe explozii puternice. Un depozit de combustibil din Luzk, în nord-vestul Ucrainei, a fost lovit duminică seara.

Alarmele de raid aerian au sunat mai devreme în cursul zilei de duminică în toate regiunile.

Conducerea ucraineană a acuzat armata rusă de „tactici inumane”, precum „blocarea parţială sau totală a coridoarelor umanitare, blocarea oraşelor asediate”, a scris duminică seară pe Twitter consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak.

Rusia continuă, de asemenea,”atacuri totale cu rachete” împotriva oraşelor ucrainene, iar oraşul-port Mariupol este lovit de bombardamente de saturaţie, a spus el. „(Rusia) nu mai are limbă, umanism, civilizaţie”, a scris Podoliak.”Doar rachete, bombe şi încercări de a şterge (Ucraina) de pe faţa pământului”.

Chestiunea neutralităţii Ucrainei, unul dintre punctele centrale ale negocierilor cu Rusia pentru a pune capăt războiului declanşat în urma invaziei ruse, este ”studiată în profunzime”, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat duminică unor mass-media ruse independente, în care a menţionat printre altele că doreşte să coopteze şi ţările vecine, inclusiv România, într-un acord cu Rusia privind protejarea limbilor minorităţilor.

Unul dintre elementele negocierilor priveşte ”garanţiile de securitate şi neutralitate, statutul denuclearizat al Statului nostru”, a spus Zelenski în interviu, potrivit agenţiilor AFP şi EFE. ”Suntem pregătiţi să-l acceptăm. Acest punct al negocierilor (…) este în discuţie, este studiat în profunzime”, a indicat el.

”Dar nu vreau să fie încă o hârtie în stilul memorandumurilor de la Budapesta”, a ţinut Zelenski să adauge, făcând referire la acordurile prin care Ucraina s-a angajat în 1994 să renunţe la armele nucleare moştenite de la fosta URSS în schimbul unor garanţii de securitate din partea Statelor Unite, Marii Britanii şi Rusiei.

Preşedintele ucrainean a insistat şi în acest interviu asupra unei întâlniri între el şi preşedintele rus Vladimir Putin, pe care l-a acuzat că tergiversează negocierile. Kremlinul a refuzat însă orice astfel de întâlnire în lipsa unui acord la negocierile aflate în desfăşurare.

Zelenski a susţinut că Rusia trebuie mai întâi să-şi retragă trupele din Ucraina înainte ca aceasta să semneze orice document asupra neaderării la NATO şi asupra garanţiilor de securitate. ”Avem nevoie de un acord cu preşedintele Putin. Garanţii nu vor semna nimic dacă sunt trupe” ruse în Ucraina, a spus el, garanţii fiind statele din partea cărora Kievul doreşte garanţii de securitate, printre acestea fiind SUA, Marea Britanie şi Turcia.

Totuşi, a atenţionat preşedintele ucrainean, semnarea unui eventual acord cu Rusia va impune revizuirea Constituţiei Ucrainei, proces care ar putea dura circa un an, întrucât va fi nevoie de un referendum, de ratificarea înţelegerilor în parlamentul de la Kiev şi în cele ale statelor garante.

Cât despre cererea Rusiei ca Ucraina să recunoască peninsula Crimeea ca parte a Rusiei şi independenţa republicilor autoproclamate Doneţk şi Lugansk, Zelenski a spus că această chestiune ”trebuie abordată şi soluţionată”.

El a confirmat că sunt discutate şi alte puncte aflate pe masa negocierilor, precum protejarea limbii ruse în Ucraina, menţionând că şi acestea necesită compromisuri. Potrivit lui Zelenski, un asemenea compromis ar putea fi o formulă de ”respect reciproc faţă de limbile cetăţenilor din ţările vecine”. ”Vreau să-l semnez cu toate ţările vecine. Sunt interesat de Rusia, Ungaria, Polonia, România. Avem multe minorităţi, naţionalităţi şi acest acord ar trebui să fie suficient pentru a respecta anumite limbi în ţara noastră”, a semnalat preşedintele ucrainean.

În ce priveşte ”denazificarea” şi ”demilitarizarea” Ucrainei, alte solicitări ale Rusiei, Zelenski a spus că refuză orice discuţie în aceşti termeni.

Şeful statului ucrainean a mai menţionat că nu agreează ideea Poloniei de trimitere a unui contingent de menţinere a păcii în Ucraina, întrucât efectul acestui demers ar fi un conflict îngheţat în Ucraina.

Interviul a fost acordat postului de televiziune Dojd, website-ului Meduza (ambele fiind anti-Kremlin şi au fost blocate în Rusia după declanşarea războiului în Ucraina) şi cotidianului Kommersant. Agenţia Federală pentru Supravegherea Comunicaţiilor din Rusia, Roskomnadzor, a cerut mass-media ruse să nu publice interviul cu Zelenski, avertizându-le că, în caz contrar, vor fi sancţionate.

Delegaţiile rusă şi ucraineană care negociază un posibil acord de pace după agresiunea Rusiei asupra Ucrainei se vor întâlni începând de luni în Turcia, la Istanbul, pentru o nouă rundă de tratative preconizată să dureze trei zile.

Rusia cere în principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, ”demilitarizarea” şi ”denazificarea” acesteia (o referire la unităţile de extremă dreaptă integrate în armata ucraineană, precum batalionul Azov), un statut oficial pentru limba rusă, recunoaşterea suveranităţii Rusiei asupra Crimeii anexate şi dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas. Ucraina a manifestat până în prezent o disponibilitate de compromis în privinţa unui statut de neutralitate, cu garanţii de securitate solide din partea Occidentului, nu însă şi în privinţa integrităţii sale teritoriale.