UPDATE 7 Guvernul Belgiei a anunţat, marţi după-amiază, expulzarea a 21 de diplomaţi ruşi suspectaţi de activităţi de spionaj, în contextul tensiunilor dintre Occident şi Rusia din cauza intervenţiei militare ruse în Ucraina.
„Belgia a decis expulzarea a 21 de persoane care lucrează pentru Ambasada şi Consulatul Rusiei, identificate ca fiind implicate în operaţiuni de spionaj şi influenţă care ameninţă securitatea naţională”, a declarat, prin Twitter, Sophie Wilmes, vicepremier şi ministru de Externe al Belgiei.
Tot marţi, Guvernul olandez a anunţat expulzarea a 17 diplomaţi ruşi acuzaţi de activităţi de spionaj, iar Irlanda a decis expulzarea a patru diplomaţi ruşi.
În contextul tensiunilor dintre Occident şi Rusia din cauza invaziei militare ruse în Ucraina, numeroase ţări, printre care Statele Unite, Polonia, Bulgaria, Slovacia şi statele baltice, au expulzat diplomaţi ruşi.
Rusia, la rându-i expulzează diplomații țărilor care au făcut acest lucru.
UPDATE 6 Un membru al delegaţiei ucrainene la negocierile din oraşul turc Istanbul afirmă că acum sunt „condiţii suficiente” pentru un summit al preşedinţilor Ucrainei şi Rusiei, Volodimir Zelenski şi Vladimir Putin.
„Rezultatele reuniunii de astăzi, de la Istanbul, sunt suficiente pentru o întâlnire la nivel de şefi de stat”, a declarat David Arahamia, unul dintre membrii delegaţiei Ucrainei.
Până în prezent, Rusia a respins ideea unui summit al preşedinţilor Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, argumentând că mai întâi trebuie să avanseze negocierile.
David Arahamia a declarat că Ucraina insistă pentru „un acord internaţional care să prevadă garanţii internaţionale de securitate”. „Vrem un mecanism internaţional privind garanţii de securitate, prin care statele garante să acţioneze în mod similar cu prevederile Articolului 5 al NATO şi chiar în mod mai ferm”, a afirmat David Arahamia, după negocierile de la Istanbul.
Şeful delegaţiei ruse, Vladimir Medinski, a anunţat, potrivit cotidianului Le Figaro, că au avut loc „discuţii substanţiale” şi „constructive” cu partea ucraineană.
„Negocierile pe tema unui acord privind neutralitatea şi privind statutul non-nuclear al Ucrainei intră într-o etapă practică; pentru creşterea încrederii, s-a decis reducerea în mod radical a activităţilor militare în direcţia oraşelor Kiev şi Cernigău (Cernihiv)”, a declarat, la Istanbul, adjunctul ministrului rus al Apărării, Aleksandr Domin.
UPDATE 5 Ministerul rus al Apărării a anunţat marţi, în contextul negocierilor din oraşul turc Istanbul, reducerea semnificativă a operaţiunilor militare la periferia Kievului şi în oraşul Cernigău (Cernihiv), situat în nordul Ucrainei.
„Negocierile pe tema unui acord privind neutralitatea şi privind statutul non-nuclear al Ucrainei intră într-o etapă practică; pentru creşterea încrederii, s-a decis reducerea în mod radical a activităţilor militare în direcţia oraşelor Kiev şi Cernigău (Cernihiv)”, a declarat, la Istanbul, adjunctul ministrului rus al Apărării, Aleksandr Domin.
Şeful delegaţiei ruse, Vladimir Medinski, a anunţat, potrivit cotidianului Le Figaro, că au avut loc „discuţii substanţiale” cu partea ucraineană.
La rândul său, David Arahamia, unul dintre membrii delegaţiei ucrainene la negocierile de la Istanbul, a declarat că Ucraina insistă pentru „un acord internaţional care să prevadă garanţii internaţionale de securitate”. „Vrem un mecanism internaţional privind garanţii de securitate, prin care statele garante să acţioneze în mod similar cu prevederile Articolului 5 al NATO şi chiar în mod mai ferm”, a declarat David Arahamia, după negocierile de la Istanbul.
Un oficial militar rus a anunţat, vineri, că Administraţia Vladimir Putin analizează posibilitatea limitării operaţiunilor militare doar la regiunile separatiste Lugansk şi Doneţk, ceea ce ar însemna o reducere a amplorii ofensivei militare.
Ucraina cere ca orice eventual acord de pace cu Rusia să prevadă garanţii din partea unor naţiuni terţe privind apărarea teritoriului ucrainean.
UPDATE 4 Președintele Klaus Iohannis a discutat, marți, cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, despre „situația critică” din Ucraina. Iohannis afirmă că România va continua să aibă grijă de fiecare cetățean ucrainean care sosește în țara noastră.
„Am discutat cu președintele Ucrainei Zelenski despre situația critică din Ucraina”, scrie pe Twitter Klaus Iohannis.
El precizează că România va continua să aibă grijă de fiecare cetățean ucrainean care sesoște în țara noastră.
„Peste 125 de camioane cu ajutoare, ambulanțe și mașini de pompieri din România și alte state membre ale Uniunii Europene au sosit în Ucraina prin hubul umanitar din Suceava”, încheie Iohannis.
UPDATE 3 Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat marți Statele Unite că au condus o operațiune cibernetică masivă care vizează zilnic instituțiile statului rus și a declarat că îi va găsi pe cei responsabili de „agresiunea cibernetică”.
„Nu ar trebui să existe nicio îndoială că agresiunea cibernetică dezlănțuită împotriva Rusiei va duce la consecințe grave pentru instigatorii și autorii ei”, a afirmat ministerul într-o declarație, potrivit Reuters.
„Sursele atacurilor vor fi identificate, iar atacatorii vor fi în mod inevitabil trași la răspundere pentru acțiunile lor, în conformitate cu legea”, a declarat acesta.
UPDATE 2 Guvernul ucrainean operează marți trei coridoare umanitare pentru a scoate civilii din orașul port asediat Mariupol și din orașele Enerhodar și Melitopol, ocupate de Rusia, potrivit Sky News.
Toate cele trei rute: din Mariupol, din Enerhodar și Melitopol, converg în orașul Zaporizhzhia, aflat sub control ucrainean, în sudul țării.
Luni, adjunctul șefului biroului președintelui ucrainean a declarat că doar 586 de persoane au reușit să iasă cu mașina din orașul Mariupol din sudul țării prin coridoarele umanitare.
Kirilo Timoshenko a declarat într-o postare online că alte 513 persoane au fost evacuate cu autobuzul în regiunea Luhansk, din estul țării.
Ucraina a acuzat în repetate rânduri Rusia că a tras asupra rutelor umanitare în ultimele săptămâni, încălcând, astfel, acordurile pentru a permite trecerea în siguranță a civililor.
UPDATE 1 Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a deschis negocierile dintre Rusia și Ucraina marți, în jurul orei 10.00 (ora României), și spune că se bazează mult pe aceste discuții. Erdogan spune că o „pace corectă” nu va avea un perdant.
De asemenea, președintele Turciei a mai spus că o continuare a conflictului nu avantajează pe nimeni, scrie BBC.
„Într-un moment atât de critic, suntem bucuroși să vă întâmpinăm și să contribuim la eforturile dumneavoastră de a stabili pacea”, spune el, adăugând: „Îmi doresc ca întâlnirile și discuțiile noastre să se dovedească a fi de bun augur pentru țările dumneavoastră, pentru regiunea noastră și pentru întreaga omenire”.
El a cerut o încetare imediată a focului și spune că oprirea tragediei depinde de ambele părți.
Știrea inițială
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a cerut, luni seară, liderilor unor naţiuni partenere, inclusiv premierului britanic, Boris Johnson, şi cancelarului german, Olaf Scholz, să intensifice presiunile internaţionale asupra Rusiei prin noi sancţiuni.
Volodimir Zelenski a anunţat luni seară că a purtat discuţii cu premierul Marii Britanii, Boris Johnson, cu premierul Canadei, Justin Trudeau, cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, cu Mario Draghi, premierul Italiei, şi cu Ilham Aliyev, preşedintele Azerbaidjanului.
„Am stabilit cu Marea Britanie să fie susţinută suplimentar apărarea noastră şi să fie intensificate sancţiunile împotriva Federaţiei Ruse. Şi Canada susţine o reacţie mai dură din partea comunităţii mondiale faţă de catastrofa creată de trupele ruse în oraşe ucrainene”, a declarat Volodimir Zelenski, citat de CNN.
„În conversaţia cu Olaf Scholz, am insistat asupra necesităţii intensificării presiunilor asupra Rusiei prin sancţiuni. Italia a acceptat să devină unul dintre garanţii securităţii Ucrainei în cadrul noului sistem relevant de sancţiuni pe care îl elaborăm”, a continuat Volodimir Zelenski, precizând că i-a mulţumit preşedintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, pentru susţinerea umanitară acordată Ucrainei.
Rusia ar folosi arme nucleare doar atunci când există o amenințare la adresa ei și nu ca urmare a războiului desfășurat în Ucraina, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu acordat luni postului PBS Newshour, citat de CNN.
„Orice rezultat al operațiunii (din Ucraina – n.r.), bineînțeles, nu este un motiv pentru utilizarea unei arme nucleare”, a declarat Peskov.
„Avem un concept de securitate care afirmă foarte clar că numai atunci când există o amenințare pentru existența statului, în țara noastră, putem folosi și vom folosi efectiv arme nucleare pentru a elimina amenințarea pentru existența țării noastre”, a mai spus el.
Întrebat despre comentariile președintelui american Joe Biden, care l-a numit pe Vladimir Putin un „măcelar” și a declarat că președintele rus nu ar mai trebui să rămână la putere, Peskov a spus că „este destul de alarmant”.
„Este o insultă personală”, a spus Peskov. „Bineînțeles, este complet inacceptabil. Nu este treaba președintelui Statelor Unite să decidă cine va fi și cine este președintele Federației Ruse”.
În cadrul unui discurs ținut sâmbătă în Polonia, Biden a făcut un comentariu la adresa lui Putin spunând: „Pentru numele lui Dumnezeu, acest om nu poate rămâne la putere”, care a luat prin surprindere oficialii americani și internaționali.
În interviul acordat de PBS, Peskov a negat că forțele rusești ar fi vizat în mod deliberat civili din Ucraina, în ciuda faptului că forțele ucrainene, jurnaliștii și refugiații care au fugit din țară au descris bombardamente care au lovit infrastructura civilă, inclusiv case, școli, spitale și altele.
„Ei nu bombardează case. Nu bombardează apartamente. Ei nu bombardează obiecte civile”, a declarat Peskov. „Ei bombardează doar și vizează infrastructura militară”
