Primarul Gheorghe Ciuhandu „Ne-am vândut la FMI şi străini. Este o porcărie ce se întâmplă”
Primarul Gheorghe Ciuhandu a atacat în termeni extrem de duri,astăzi, cu ocazia inaugurării noii clădiri a Direcţiei Fiscale, ultimele 
decizii ale guvernului Boc. „Este o porcărie ce se întâmplă. Se iau decizii pompieristice care apoi noi trebuie să le punem în aplicare. Se sfidează autonomia locală prin această conducere autoritară a actualului guvern. O să tragem consecinţele acestor decizii. Ne-am vândut la FMI şi la străini şi acum trebuie să punem în aplicare măsurile astea”, a susţinut Ciuhandu. Primarul Timişoarei a susţinut că va analiza cererea de reducere a personalului „după ce voi primi raportări de la fiecare compartiment. Şi aşa noi lucrăm cu mai puţini oameni decât avem în organigramă. Cu o leafă cu un sfert mai mică, credeţi că funcţionarii vor lucra mai bine?”. Nici în privinţa preluării spitalelor care urmează să fie transferate de la Ministerul Sănătăţii către municipalitate, Ciuhandu nu este mulţumit, anunţând că ” dacă nu se vor şterge datoriile, nu le vom prelua. Am un mandat în acest sens”. Deşi s-au mutat într-o clădire antistres pentru că „angajaţii au mai mult spaţiu şi se observă că lucrează mai relaxaţi”, angajaţii Direcţiei Fiscale au fost daţi peste cap de modificările de la Codul Fiscal, acum lucrându-se la adaptarea softurilor pentru noile impozite pe clădiri şi maşini.
Câmpina la care au participat cele 42 structuri de intervenţie ale poliţiilor judeţene şi „specialii” din poliţia Capitalei. Mascaţii au trebuit să treacă de mai multe probe – parcurgerea unei piste cu obstacole, cu finalizare prin tragere din mers; conducerea unei autospeciale, cu tragere din mers, finalizată cu tragere în poligon şi rezolvarea unei situaţii tactice complexe în mediul urban ( imobilizarea a şase terorişti adăpostiţi în două clădiri). În urma acestor probe, poliţiştii din Timiş s-au clasat pe primul loc, cu un punctaj dublu faţă de ocupanţii locului doi ocupat de Vâlcea, pe locul trei situându-se mascaţii din Bucureşti. „Aceste rezultate confirmă munca noastră de 13 ani, de la înfiinţare. Acum am învăţăm şi să ne bucurăm de roadele muncii noastre care se concretizează şi astfel. Acest rezultat ne obligă foarte mult pentru că este o cupă transmisibilă şi dorim să o păstrăm cât mai mult în Timiş. Locul într-un clasament al structurilor speciale de intervenţie nu e conferit de o cupă, ci de situaţiile din stradă, iar premiul este mulţumirea venită de la cetăţenii din Timiş, care ştiu că suntem pregătiţi oricând să-i protejăm” a declarat, pentru PRESSALERT.ro, comisarul Daniel Milincu, şeful Serviciului de Intervenţie Rapidă Timiş. De asemenea, mascaţilor bănăţeni li s-a acordat şi titlul pentru ,, cea mai bună reprezentare în timpul competiţiei”.
albastră. E durerea absolută, surprinsă genial de Adrian Pîclişan, acum cinci ani, când puhoaiele au măturat Banatul. În lacrimă ascunsă de femeia care şi-a dat birul puhoaielor s-au aşezat toate. Umilinţa domnilor care i-au spus că nu-i pot construi hotel sau că o să o scoată la capăt. Bucuria că a reuşit să-şi salveze fotografia de când râdea cu tot sufletul. Minciunile turnate din găleţi portocalii, galbene sau roşii că o să trăiască bine. Încrâncenarea de a merge mai departe. Speranţa că se vor ridica diguri în calea viiturilor. Durerea că uitarea este mai rapidă decât un tsunami. Şi-a purtat lacrima ascunsă-n tăcere. Acum, în căpătul celălalt de ţară, în Moldova, bătrâna noastră, multiplicată-n alte mii de forme încrâncenate ale durerii, a încremenit din nou. Cu privirea aţintită spre puhoaiele care-n o secundă i-a spulberat totul. Viitura i-a golit cinic şi cufărul din suflet, ducând cu apele-nvolburate speranţa. I-a mai rămas o singură alinare. O lacrimă.
pe tema amplasamentului viitorului Centru Regional Intermodal de Transporturi s-a încheiat cu o concluzie categorică – Remetea Mare. Vă reamintim că PRESSALERT.ro a dezvăluit, săptămâna trecută faptul că prin studiul de prefezabilitate şi ulterior prin cel de fezabilitate, Consiliul Judeţean Timiş a scos din joc varianta optimă la Remetea Mare, în urma acestei manevre soluţia ideală găsită fiind un amplasament din comuna Recaş. condusă de un primar pedelist. În urma unui studiu de fezabilitate plătit de Primăria Timişoara s-a dovedit că varianta cea mai viabilă este Remetea Mare, aici existând conexiunea cu aeroportul şi legătura cea mai apropiată cu autostrada. Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc, susţinător al variantei Recaş a cedat şi el în faţa indicatorilor economici, admiţând că soluţia Remetea Mare este cea mai bună. Proiectul urmează să fie realizat din fonduri europene, proiectul urmând să fie demarat după 2014, când CFR va putea să acceseze fondurile postaderare.
PRESSALERT.ro a intrat în posesia unei înregistrări audio în care un angajat al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Timiş instigă reprezentantul unei firme la evaziune fiscală. Am reuşit să stabilim că vocea îi aparţine lui Ioan Boldea, şeful compartimentului confiscări din cadrul Finanţelor Publice Timiş, discuţia fiind purtată în urmă cu aproximativ două săptămâni. Dialogul a avut loc după ce Ioan Boldea a primit 560 lei, bani care reprezentau contravaloarea a două carcase de porc confiscate în urma unui control, dar nu a eliberat nici un document pentru sumă. Contactat telefonic, Ioan Boldea care este plecat în concediu a susţinut că „nu am luat bani de la nimeni. Nu ştiu despre ce vorbiţi”. Iată stenograma discuţiei:
Mihai Miza a depus la Judecătoria Timişoara o acţiune împotriva Aquatim prin care solicită să se constate că regia de apă este constructor de rea credinţă şi să aprobe demolarea clădirilor. Procesul a apărut pe fondul escaladării conflictului între Primăria Timişoara şi familia Miza pe tema despăgubirilor. După ce proprietarul terenului a fost plimbat de municipalitate cu o serie de propuneri nefinalizate, Miza a anunţat că nu mai acceptă schimbul de terenuri, ci vrea doar despăgubiri financiare. Administraţia locală a avut o ultimă tentativă de forţare a lucrurilor la şedinţa de consiliu local din luna mai, dar proiectul a fost respins. În aceste condiţii, astăzi, a fost înaintat un proiect de hotărâre prin care se decide „declanşarea procedurii de cercetare prealabilă privind expropierea pentru cauză de utilitate publică a terenului în suprafaţa de 15.329 mp, proprietatea lui Miza Mihai, pe care se află uzina de Apă nr.2 -4 a SC Aquatim SA”. Proiectul a fost, însă respins de consilierii locali, care au considerat că nu se poate pune în aplicare procedura de expropriere în această situaţie.
revistei „Şanse Egale pentru toţi”. Vă reamintim faptul că, ieri, PRESSALERT.ro a dezvăluit faptul că, în plină criză, direcţia din subordinea Consiliului Judeţean Timiş a tipărit revista în condiţii grafice deosebite, hârtia putând rivaliza cu cea pentru cataloagele de artă. Conform răspunsului transmis de DGASPC Timiş „primul număr al revistei a avut un tiraj de 865 exemplare şi suma totală plătită de DGASPC Timiş a fost de 7958 lei plus TVA”. Un simplu calcul arată că un exemplar al revistei a costat nu mai puţin de 10,94 lei. Tranşa pentru primul număr al revistei a provenit din bugetul alocat în 2010 pentru editarea acestei reviste – 18.400 lei plus TVA, dar care „va fi modificată în concordanţă cu prevederile OUG 55/2010 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice”.
protejaţiilor săi de la Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului de a scoate o revistă de lux în an de criză
Investigaţii Criminale din IGP 
pe piaţă o revistă realizată în condiţii grafice de excepţie, care i-ar face invidioşi până şi pe autorii de cataloage de artă. Asta în condiţiile în care salariile angajaţilor de la Protecţia Copilului au fost diminuate invocându-se situaţia economică grea din acest an, şi s-au făcut inclusiv disponibilizări. Instituţia, aflată în subordinea Consiliului Judeţean Timiş ţine la secret tirajul primului număr din acest an al revistei „Şanse egale pentru toţi” , cât şi cine a tipărit-o – aceste informaţii nefiind publicate, cum ar fi normal pe vreuna din paginile publicaţiei. Avându-l ca preşedinte onorific pe preşedintele CJ Timiş, Constantin Ostaficiuc, revista adună o serie de articole autolaudative, presărate cu mostre de limbaj care aduc aminte de omagiile aduse înainte de 89 conducătorului iubit. „Recent, o echipă formată din domnul Adam Crăciunescu – vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Timiş şi doamnele Rodica Negrea – director general şi Aurelia Anciu – director general adjunct la DGASPC Timiş a revenit de la un schimb de experienţă efectuat în Franţa, în Departamentul Rhone. Aceast schimb de experienţă a avut loc ca urmare a protocolului de colaborare semnat în iulie 2009, între Consiliul Judeţean Timiş şi Consiliul General Rhone. Această convenţie este rezultatul unei lungi şi fructuoase colaborări între cele două regiuni”, aflăm din primul articol. Puţin mai încolo, citim că „pornind de la necesitatea restructurării centrelor de capacitate mare, care oferă servicii rezidenţiale persoanelor cu handicap, în conformitate cu Strategia Naţională de dezvoltare a serviciilor sociale, Strategia Naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea persoanelor cu handicap, obiectivele generale al Ministerului Muncii şi Strategia DGASPC Timiş privind dezvoltarea serviciilor sociale, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş a luat în consideraţie necesitatea restructurării actualului Centru de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Găvojdia, care adăposteşte peste 300 de persoane cu handicap”.
astăzi, dar şi la primăriile din judeţ. Întrebat de PRESSALERT.ro dacă în plină criză este nevoie de o astfel de revistă, preşedintele CJ Timiş, Constantin Ostaficiuc a răspuns sec “altă întrebare”. Cum întrebarea s-a repetat, democrat-liberalul a replicat nervos “dacă îţi permiţi să-ţi ţii un site în an de criză, ne permitem şi noi această revistă”. Pesedistul Adam Crăciunescu, vicepreşedintele consiliului judeţean, a fost pe aceiaşi lungime de undă cu Ostaficiuc, declarând că “a fost prinsă în buget înainte să se ştie că este criză. A fost realizată mai demult”. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Timiş a susţinut că “pe agenda culturală a CJT din 2010 a fost alocată suma de 600 lei pentru revista celor de la Direcţia de Asistenţă Socială”. Deşi am solicitat Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş o serie de informaţii legate de costurile tipăririi acestei reviste până acum nu am primit nici un răspuns pe motiv că “se lucrează la el”. În momentul în care îl vom primi, îl vom publica.
astăzi. Incidentul s-a petrecut în momentul în care Ostaficiuc s-a aşezat pe scaun. Piciorele fotoliului au cedat şi preşedintele CJT a dispărut sub masă. Secretarul instituţiei Petrişor Nădăştean şi vicepreşedintele Adam Crăciunescu l-au ajutat să se ridice, operaţiunea durând câteva secunde. „A filmat cineva?”, a fost prima întrebare a lui Ostaficiuc, în timp ce colegii de consiliu comentau amuzaţi „ăsta e un semn”. Scaunul capcană a fost imediat scos din sală, în timp ce preşedintele consiliului judeţean a replicat că „e o dovadă că trebuie să se schimbe ceva. Acum că mi-aţi tăiat picioarele la scaun să începem şi şedinţa”. Ostaficiuc a avut noroc cu fotoliul primit de la secretarul instituţiei, acesta rezistând sub greutatea primului om al judeţului.
obloanele trase – acesta este peisajul în vama Stamora Moraviţa. După ce a apărut ordonanţa cu două pachete de ţigări pe zi de turist s-a schimbat tot mersul. Viermuluiala de altă dată din faţa shop-urilor s-a mutat de partea cealaltă a dungii albe, în parcarea vămii sârbeşti. Nu că n-ar mai fi ţigări fără timbu, ci pentru că aproape toate duty free-urile-s închise. Din cauza de nerentabilitate în noua conjuctură, de datorii sau licenţe suspendate de Fisc. Plus că unele au ajuns să se judece şi cu primăria pentru datoriile de sute de mii de euro pe care le au de plătit. Oricum pentru livrările cu dedicaţie nu trebuie program fix. Chiar dacă acum pentru un cartuş dat unui traficant, duty-free-ul poate fi închis jumătate de an. E mai simplu de făcut aprovizionarea la sârbi. Că oricum ţigările-s ieftine şi 
afacerea rentează. După ce-şi fac plinul, traficanţii îşi fac cartierul general în parcare. Cei cu maşini. Tălpaşii se postează fix la trei paşi de dunga albă. „N-avem ce să le facem. În sub autoritatea sârbilor. Dacă ei îi lasă să stea, asta e”, explică un poliţist de frontieră. Jocul de-a şoarecele şi pisica continuă. Secretul – multă răbdare. Din când în când, apar poliţiştii sârbi care fac pe durii. Se răţoiesc la tălpaşi. Şi pleacă înapoi. Când se dă verde, se trece-n ţară cu ţigările ca la curse. „Eh, faptele alea s-au prescris. Cu legea asta nouă se schimbă treaba”, încearcă să ne convingă un vameş. Are şi dovada – câteva sute de pachete culese de prin bagajele călătorilor. La ieşirea din vamă, filtru cu rutierişti, jandarmi şi alţi vameşi. Supracontrol. Câţiva veterani ai contrabandei privesc amuzaţi „ăştia-s mai rău ca noi. Se feresc unii de alţii. Nu de altceva, dar fiecare-i cu şmenul lor”.
dupa nişte iepuraşi. Ce e cu el săptămâna asta? Mai nimic. Continuă în felul lui să vadă acolo unde mulţi nici măcar nu s-ar uita. Mai concret sau, de ce, nu mai alambicat. Dacă acum trei săptămâni filmul lui se derula alături de nişte iepuraşi urmăriţi de un caşalot, zilele astea el ruleaza în cap şi de acolo pe tavanul Papillonului un scurt metraj cu tot ceea ce simte. Frumos pentru unii, interesant pentru alţii, de neînţeles pentru mare parte din privitori, frustrant pentru cei ce nu au curajul. Ionuţ devine ce îşi doreşte şi o face într-un fel aşa de frumos încat sunt sigur că, într-o zi, dacă vom încerca puţin din nebunia lui, vom vedea, dacă nu peste tot, măcar pe alocuri, iepuraşi cu iarbă prin blană la braţ cu balene rasta.
capturarea a trei indivizi suspectaţi de trafic de armament. Acţiunea a fost condusă chiar de directorul adjunct al Direcţiei de Investigaţii Criminale din IGP, comisarul Mihai Pitulescu Imediat după intrarea în oraş , maşina suspectă – un Mitsubishi cu numărul de înmatriculare BC 77 MAM a fost interceptat, pasagerii fiind scoşi în câteva secunde din vehicul de mascaţii înarmaţi ca de război. Nu întâmplător pentru că existau informaţii că suspecţii sunt înarmaţi. „N-am nimic în maşină. Ce mă ţineţi în ploaie? Eu vin de la Budapesta”, a încercat să negocieze cu poliţiştii unul dintre suspecţi. Zeci de curioşi s-au strâns ca la urs în zonă pentru că după oprirea maşinii aceasta a rămas sub paza celor din trupele speciale. În prezenţa martorilor asistenţi s-a trecut la percheziţia maşinii, în una dintre aripi fiind găsită o cutie mai deosebită. Era cutia unui pistol cu glonţ, care avea şi amortizor. Criminaliştii au ridicat arma, urmând să fie expertizată. Cei trei suspecţi au fost încătuşaţi şi urmează să fie transportaţi de urgenţă la Bucureşti pentru continuarea anchetei. Din informaţiile existente, arma a fost comandată, urmând să fie folosită înr-o reglare de conturi. Anchetatorii au refuzat să dea orice fel de informaţii despre caz, susţinând că încă se lucrează în acest dosar.
numi noua construcţie politică. Cu siguranţă, osatura noii mişcări va fi OTV-ul. Iar platforma politică una extrem de simplă şi pragmatică – populistă ca şi „televiziunea poporului”. Aşa cum a simţit golul de pe piaţa media, înfiinţând televiziunea tabloid, aşa a mirosit faptul că există pe scena politică o zonă care i se potriveşte ca o mânuşă – cea a populismului. Atât de drag fanilor serialului fluviu Elodia, îndrăgostiţilor de justiţia-n direct cu piticul porno, fidelelor vrăjitoarelor şi clarvăzătorilor sau celor care scuipă coji de seminţe din colţul gurii strigând „Dă-le-n gură, nea Dane”. Sunt aceea parte a societăţii care ani la rând l-a votat pe Corneliu Vadim Tudor doar pentru că răcnea spumegând împotriva mafiei şi care au migrat pentru un timp către Traian Băsescu. Dar acum, primul marinar al ţării i-a pierdut pentru că au fost primii loviţi de legile austerităţii. Nu întâmplător, Dan Diaconescu a catalogat eliberarea sa „prima victorie a poporului român”. Popor român care a început să răcnească „Diaconescu nu uita, noi am fost de partea sa”. Ca proaspăt lider de partid anunţat a făcut şi primul gest – o baie de mulţime. Că vorba lui ” de mult nu s-au mai făcut băi de mulţime în ţara asta”. De când Traian Băsescu se bătea pe burtă cu poporul şi îi povestea patronului OTV despre muzeele vizitate prin porturile lumii. În timp ce fostul partener de discuţii se chinuie cu Boc să găsească variante de rezolvare a crizei, Dan Diaconescu a venit şi cu prima soluţie economică „cu cele 3 milioane de euro cheltuite în ancheta mea se puteau mări pensiile”. Simplu, clar şi la obiect. Dacă Diaconescu se va mişca repede cu noul său partid, profitând de valul de popularitate de care se bucură în acest moment în rândul publicului ţintă, va reuşi să mute în dreptul său procentele care, conform ultimelor sondaje, au început să crească în dreptul lui Corneliu Vadim Tudor. Plus că agenţi electorali de genul Magda Ciumac fac mai mult decât găleţile sau un kil de zahăr în rândul poporului votant. Otevistul şef va reuşi chiar să maximizeze profitul de pe urma crizei pentru că oferă un drog mai puternic şi mai uşor de prizat decât prăfuitul CVT – procesele otevisto-diaconiste, care strâng mai multe voturi decât declaraţiile sforăitoare despre execuţiile pe stadioane.
Gheorghe, consilierul juridic Firuţ Mihuţ şi alte două persoane au fost trimise în judecată de procurorii DNA în dosarul mitei de 47.000 de euro cerută omului de afaceri Romeo Dunca. În cursul lunii august 2009, primarul Antonie Bunei, a pretins, iniţial, suma de 50.000 euro pentru a aproba în Consiliul Local Zăvoi încheierea unui contract de asociere în participaţiune între această autoritate publică şi societatea comercială a lui Dunca, pentru a semna contractul şi pentru a se obţine autorizaţiile necesare derulării acestui proiect (edificarea unei pârtii de schi şi a instalaţiilor aferente). Ulterior, în cursul lunii decembrie 2009, această sumă a fost redusă la 47.000 euro.Primarul i-a mai spus inculpatului că suma de 26.000 euro (din cei 50.000 pretinşi) îi este necesară pentru a-i determina pe cei 13 membri ai Consiliului Local al comunei Zăvoi să adopte hotărâri favorabile proiectului. Renunţarea la contract ar fi creat un prejudiciu în sumă de 1.215.670,10 euro, reprezentând valoarea investiţiilor efectuate în vederea realizării proiectului. Din banii ceruţi, Bunei a primit de la denunţător, prin intermediari, suma de 25.000 euro în trei tranşe. În demersul său de pretindere, negociere şi primire a mitei, Bunei Antonie a fost ajutat atât de către fiii săi, Bunei Silviu Iosif şi Bunei Niţu, de către angajaţi ai primăriei Zăvoi, respectiv viceprimarul Scorobete Ion, consilierul juridic Mihuţ Firuţ şi secretarul Lungu Gheorghe Adrian, cât şi de alte persoane, inculpaţii Gherga Avram-Ioan şi Grozav Maria. Edilul este acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă, secredarul de luare de mită, viceprimarul şi consilierul juridic al consiliului local pentru complicitate la luare de mită. Primarul din Zăvoi şi fiul său Silviu au fost reţinuţi şi, ulterior, arestaţi. Procurorii au instituit sechestru asigurator pe bunurile celor doi pentru recuperarea prejudiciului. Dosarul urmează să fie judecat de Tribunalul Caraş Severin.
străduţa cu Papillon Cafe. Timp de două zile, artiştii vor transforma strada într-o galerie în aer liber. Cu unicul scop de a atrage câţi mai mulţi trecători să savureze o bucăţică de imaginaţie. Transformată-n picturi, insigne din capace de bere, portrete, mozaicuri, bijuterii din ceramică, gravuri, modelaje, muzici de chitară saxofon sau flaut, scurtmetraje. Plus că doritorii vor putea să-şi încerce propria măiestrie şi să plece, apoi, cu capodoperele acasă. Într-un maraton de trei zile, Ionuţ Văcăreanu va transforma cafeneaua Papillon într-un imens tablou despre cei dependenţi de acest spaţiu. Sâmbătă şi duminică, Fundaţia Rubin, care organizează Festivalul AccesArt, îi aşteaptă cu program non-stop pe toţi de doritorii de relaxare pe strada de artă.
suportam durerea de la măsea”. Bărbatul s-a urcat pe scara de incendiu şi a început să se clatine pe marginea acoperişului. Speriaţi, trecătorii au sunat la 112, la faţa locului sosind mai multe echipaje de Poliţie, Pompieri şi SMURD. Alexandru T. era rupt de beat aşa că poliţiştilor nu le-a fost greu să-l imobilizeze înainte de a se prăbuşi în gol. „Ăsta-i tot timpul beat prin piaţă. E starea lui naturală”, comentau oamenii strânşi ca la urs. Mai greu le-a fost pompierilor să-l coboare pe timişorean pe scară. Nu mai puţin de trei oameni au trebuit să se chinuie cu sinucigaşul turmentat, care s-a oprit chiar să salute zâmbitor audienţa. Într-un final, când a ajuns din nou cu picioarele pe pământ a explicat că „asta e viaţa mea. M-a luat o durere aşa mare, Nu mai suportam cât mă durerea măseaua asta şi am vrut să mă omor. Asta e. Mă doare”. Bărbatul a fost preluat de un echipaj SMURD şi transportat de urgenţă la spital.
intrarea în vigoare, de astăzi, a Ordonanţei de Urgenţă nr.54. Dacă până acum, duty-free-urile puteau vinde ţigări sau alcool „în cantităţi rezonabile” fără a exista alte explicaţii, prin ordonanţă se precizează „cantităţile destinate uzului personal pentru o persoană într-un interval de 24 de ore sunt limitate la doua pachete ţigarete/călător/zi; ţigări (cu o greutate maximă de 3 grame/bucată) — 100 de bucăţi; ţigări de foi — 20 de bucăţi; tutun de fumat — 250 grame; băuturi spirtoase — 1 litru; produse intermediare — 2 litri; vinuri sau băuturi fermentate — 20 litri; bere — 25 litri”. Aceste produse trebuie să fie vândute numai” în ambalaje şi cantităţi destinate consumului personal” şi trebuie să fie însoţite de bonuri fiscale care să cuprindă, printre altele, toate datele de identificare ale cumpărătorului. O prevedere nouă pentru magazinele duty-free este aceea că ” aparatele de marcat electronice fiscale vor fi conectate on-line la un server din cadrul biroului/punctului vamal în a cărui rază de competenţă se află magazinul duty-free. Aplicaţia informatică trebuie să permită din punct de vedere tehnic semnalarea deconectării sau neconectării aparatelor de marcat electronice fiscale”. Pe toate produsele de tutun şi pe băuturile distilate, rachiuri, lichioruri şi alte băuturi spirtoase vor trebui aplicate, în maxim 30 de zile, timbre de culoare roşie cu inscripţia „EXPORT”.
suspect. Maşina, înmatriculată în Italia, a ajuns, miercuri după amiază, pe sensul de ieşire din ţară, cei doi pasageri fiind fraţii Constantin şi Adrian Budică. Cu ocazia controlului, poliţiştii de frontieră au avut suspiciuni cu privire la autenticitatea autocolantului de inspecţie tehnică periodică aplicat pe certificatul de înmatriculare al maşinii, procedând la efectuarea unor verificări suplimentare. Acest lucru i-a deranjat pe cei doi care au început să-i înjure pe agenţi. Scandalagii au sunat după ajutoare, în scurt timp sosind în vamă şi fratele acestora – Ion Runcan, de 33 ani. Extrem de violent, acesta a început a început la rândul său să-i ameninţe pe poliţiştii de frontieră. Când au încercat să-l calmeze, acesta s-a dezlănţuit. A pus mâna pe un bolovan şi a spart geamurile BMW-ului, ameninţând că-i dă foc. Acompaniat de cei doi fraţi mai mici, a continuat scandalul, dar nu a apucta să-şi ducă ameninţarea la capăt deoarece în punctul de trecere a frontierei de la Jimbolia au sosit trupele speciale de intervenţie. Pentru că scandalagii au devenit un pericol pentru ceilalţi aomeni din vamă, s-a trecut la imobilizarea în forţă a celor trei. Runcan s-a ales cu dosar penal pentru ultraj, iar fraţii săi pentru instigare la ultraj, procurorii hotărând cercetarea acestora în stare de libertate. Poliţiştii de frontieră continuă investigaţiile pentru a stabili dacă autocolantul este falsificat.
