Viceprimarul Grindeanu anunţă schimbarea grilei de ajutoare pentru gigacalorie
Preşedintele PSD Timişoara, Sorin Grindeanu, care este şi viceprimar al municipiului, a anunţat astăzi că subvenţiile pentru căldură 
se vor acorda după o nouă grilă după ce se va aproba mărirea preţului gigacaloriei de la 165 lei la 252 lei. „Vom creşte pragul pentru ajutoare de la 615 lei la 1000 lei pe membru de familie. Cu cât venitul este mai mic , cu cât atât subvenţia va fi mai mare. Am stabilit ca gradul de suportabilitate pentru plata căldurii să nu depăşească 10% din venitul anual al familiei. Ajutorul acesta nu va ajuta luxul. O singură persoană care stă singură într-un apartament cu patru camere şi cere acest ajutor financiar va primi din partea primăriei cota pentru o cameră, nu pentru toate”, a susţinut Grindeanu. Din estimările de până acum, aproximativ o treime din abonaţii Colterm vor primi aceste ajutoare, iar suma alocată de municipalitate va creşte de la 5 la 20 milioane de lei anual. Mărirea preţului gigacaloriei va duce aproape la o dublare a întreţinerii.
O soluţie pentru scăderea preţurilor gigacaloriei este legat de preţul la care se plăteşte gazul metan. „Am discutat şi conducerea centrală a PSD ca în toamnă să înaintăm un proiect de lege în parlament prin care pentru consumul casmic, populaţia să plătească preţul gazului produs în România, care este la jumătate de preţ faţă de cel adus din import. Din producţia internă, consumul casnic înseamnă doar o treime anual. În loc ca toţi cei 22 milioane de români să beneficieze de gazul ieftin, acesta se duce la băieţii deştepţi. Nu este normal”, a anunţat Sorin Grindeanu.
vânzătoare. Aceasta era la un stand care comercializează dulciuri, amplasat în zona de trecere spre aripa nouă. După ploaia torenţială de acum câteva săptămâni, în zona respectivă a continuat să picure non- stop din tavan. Reprezentanţii mall-ului au preferat să pună o găleată în mijlocul coridorului pentru ca apa să nu ajungă 
direct pe gresie. „Dintr-o dată a început să se audă un zgomot ca şi cum ar crăpa ceva. A picat o bucăta şi au venit femeile de serviciu să facă imediat curat. Când lucrau a căzut şi mai mult. Una dintre ele a ieşit la milimetru. I-a picat tavanul la câţiva centimetri în spate. Vânzătoarea nu a reuşi să fugă atât de repede şi a fost lovită de o bucată de tavan. DIn fericire a scăpat doar cu câteva răni uşoare”, a povestit pentru PRESSALERT.ro unul dintre martorii oculari. Imediat, reprezentanţii Iulius Mall au izolat zona cu o folie de plastic şi au mobilizat mai mulţi paznici care aveau misiunea de a nu lăsa pe nimeni să fotografieze gaura din tavan. „Din cauza precipitaţiilor din ultima perioadă. apa s-a infiltrat şi tavanul fals a cedat. Colegii mei au verificat înainte, dar nu şi-au dat seama că va ceda. Echipele tehnice lucrează pentru remedierea situaţiei”, a declarat Consuela Doboş, PR Iulius Mall Timişoara. Nu este primul incident de acest gen, o 
coordonatoarea filialei din Caransebeş a universităţii, a fost cea care le-a transmis studenţilor frazele cheie care trebuiau să apară în lucrările de licenţă. În Caransebeş, sediul Universităţii Hyperion este în clădirea Muzeului de etnografie, unde directoare este Gumă. Aceasta a fost aleasă de curând vicepreşedinte PD-L Caransebeş, fiind o apropiată a liderului Sorin Frunzăverde. De altfel, muzeul este în subordinea Consiliului Judeţean Caraş Severin. „Infracţiunea este o instituţie fundamentală a dreptului penal” şi „actul juridic este o instituţie fundamentală a dreptului civil” – erau propoziţiile prin care cei 33 de studenţi, care au dat 1500 de euro, se asigurau că sunt recunoscuţi ca şi cotizanţi şi aveau licenţa asigurată. În timpul audierilor la DNA Timişoara şi la Tribunalul Timiş, Nicoleta Gumă a susţinut că s-a dus cu studenţii la examen la Bucureşti pentru a-i susţine. Când era pe holurile universităţii a venit un bărbat din partea prof.dr. Gheorghe Stancu, cel la care ar fi ajuns cei 48.500 euro, şi i-a transmis din partea acestuia cele două propoziţii cheie. Gumă a susţinut că nu i s-a părut nimic anormal şi le-a transmis studenţilor mesajul, deoarece i-a auzit pe holuri şi pe alţii discutând de cuvintele cheie. După ce au ridicat lucrările de licenţă, anchetatorii DNA au găsit în lucrările studenţilor aceste propoziţii cheie. Dacă în acest punct declaraţiile directorei şi ale studentului Eugen Tacotă, consilier local PNG la Oţelul Roşu, au coincis, lucrurile s-au schimbat când a fost vorba de circuitul banilor. Tacotă a declarat că a fost chemat de profesoară şi i s-a spus că pentru „a fi bine” la licenţă , studenţii să dea câte 1500 de euro. Cum era şef de grupă, consilierul a început colectarea banilor. Pe lângă interceptările telefonice, anchetatorii DNA au şi o înregistrare video în care Tacotă şi-a convocat colegii la o şedinţă într-un bar şi primeşte banii. Tacotă susţine că i-a dat banii Nicoletei Gumă în prezenţa a două colege şi că plicul a fost luat de secretară care l-a pus în seif. Vicepreşedintele PD-L nu a recunoscut că a primit banii şi a susţinut că doar a sugerat să se strângă nişte bani, fără a exista nici un fel de condiţionări. Banii s-au dat în două tranşe, cea mai mare parte fiind livrată în prima tranşă. Cei doi sunt acum în arest, în următoarele zile urând să fie chemat pentru audieri şi prof.dr. Gheorghe Stancu, destinatarul banilor strânşi de Tacotă.
Poliţiştii îşi pot lua joburi şi în sectorul privat numai în cazul în care atribuţiile noii activităţi nu se suprapun cu cele ale funcţiei publice aşa cum rezultă din fişa postului, citează un document ANI jurnaliştii de la 
Muzeului de Etnografie din Caransebeş, Nicoleta Gumă şi unul dintre studenţi – Eugen Tacotă, consilier local PNG la Oţelul Roşu. În timpul anchetei, a reieşit că prin intermediul studentului au fost strânşi de la viitorii absolvenţi din Caransebeş câte 1500 euro pentru a lua examenul de licenţă fără dureri de cap. Banii erau preluaţi de directoarea Gumă care-i ducea mai departe la Bucureşti, destinatarul fiind prof.dr. Stancu Gheorghe, care predă Drept civil. Din „cotizaţiile” studenţilor de la Centrul Tutorial Caransebeş s-au adunat nu mai puţin de 48.500 euro, care au fost livraţi în două tranşe. Ieri, procurorii DNA au descins simultam în Caransebeş şi Bucureşti. De la sediul Universităţii Hyperion au fost ridicate lucrările de licenţă ale studenţilor care au dat şpagă, constatându-se că sunt identice şi aveau semne distinctive. Directoarea muzeului şi consilierul local urmează să fie prezentaţi , astăzi, cu propunere de arestare preventivă Tribunalului Timiş. Vom reveni cu amănunte.
nu a mai răspuns nimeni.
Rutieră. În momentul în care maşina a fost pe dreapta, şoferul, identificat ulterior ca fiind Cătălin Dorobanţu, de 40 de ani, a devenit extrem de agitat. Nervozitatea era justifică pentru că în spatele geamurilor fumurii se puteau observa cartuşele de ţigări Fast şi Classic, provenite din Serbia. „Hai şefu să facem cumva”, încerca şoferul să negocieze cu rutieriştii care, între timp, au solicitat sprijinul celor de la Serviciul de Investigare a Fraudelor. Dorobanţu este unul dintre cei despre care existau informaţii că este implicat în afaceri ilegale cu ţigări. Cu telefonul la ureche, acesta şi-a încercat norocul sub toate formele numai să nu-i mai fie controlată maşina.La un moment dat a venit cu o propunere extremă să se urce la volan şi să se facă pierdut în peisaj – dar a fost avertizat de poliţişti că riscă să se tragă după el. Până la urmă, Mercedes-ul a fost dus în curtea postului din Şag sub escorta a două maşini de Poliţie. Surprizele au început să apară când poliţiştii au început să percheziţioneze maşina. Cum au deschis portiera din spate au şi căzut câteva cartuşe de ţigări de contrabandă pe care Dorobanţu a încercat să le ascundă de ochii jurnaliştilor, arucându-le repede înapoi în maşină. Când au ridicat capota Mercedes-ului, poliţiştii au rămas mască. În loc să vadă motorul, au dat peste o „pătură” de ţigări de contrabandă. Tutun sârbesc au găsit şi în locaşul pentru roata de rezervă. Criminaliştii au ridicat, de asemenea, o serie de documente din maşină. După numărătoare s-a stabilit că în maşină erau nu mai puţin de 1170 de cartuşe de ţigări marca Fast şi 125 de cartuşe de Classic. Cercetările continuă, şoferul urmând să fie cercetat pena conform noilor modificări aduse prin Ordonanţa nr.54 pentru combaterea evaziunii fiscale. Rămâne un mister dacă ţigările au fost aduse din Serbia prin vamă sau peste fâşia verde.
Timiş, democrat-liberalul Constantin Ostaficiuc. Cei doi au participat, astăzi, la şedinţa comună a comisiilor de urbanism, economică şi de administraţie publică ale Consiliului Judeţean Timiş şi Primăriei Municipiului Timişoara. Temele de discuţie – traseul centurii de ocolire Timişoara Sud şi asocierea între cele instituţii pentru dezvoltarea aerodromului de la Cioca. La începutul şedinţei, Constantin Ostaficiuc l-a invitat pe primar să ocupe scaunul din prezidiu. „Hai, Gigi, lângă mine”, l-a invitat preşedintele CJT. „Nu, nu, stau lângă consilieri” a răspuns sec primarul Ciuhandu, rămânând pe poziţii lângă reprezentanţii municipalităţii. Acesta nu a fost singura contră pe care Ostaficiuc a primit-o de la Ciuhandu. Când preşedintele consiliului judeţean l-a întrebat „votaţi asocierea pentru aeroportul Cioca?”, primarul a replicat „la noi nu votează primarul ca preşedintele la consiliu. La noi votează consilierii locali”.
directorul Colterm, Aurel Matei care a explicat că întreruperea va fi de la miezul nopţii până la 5,30. Asta pentru ca disconfortul să fie cât msai mic pentru consumatori. S-a ajuns în acestă situaţie din caua datoriilor de 86 milioane lei către furnizorul OMV Petrom Gas. „Am ajuns în această situaţie pentru că din 2007 până în 2009, nu am primit integral subvenţiile de la guvern şi de consiliul local. În plus, anul acesta, nu ni s-au bugetat toate subvenţiile pe care trebuia să le primim de la stat şi autoritatea locală”, a explicat, pentru PRESSALERT.ro., directorul Colterm, Aurel Matei. Strânşi cu uşa, cei de la Colterm susţin că în perioada următoare vor acţiona mai dur pentru a-şi recupera datoriile pe care la rândul lor le au de încasat – peste 43 de milioane de lei de la persoane fizice şi agenţi economici. Singura soluţie salvatoare este un credit de 50 de milioane de lei, în acest moment aşteptându-se undă verde de la sediul central al băncii din Grecia. Deoacamdată nu se ştie cum va fi garantat acest împrumut, dar Matei nu-şiu face probleme pentru că „avem mai multe variante, inclusiv să venim cu garanţii imobiliare. Important este să primim acordul pentru acest împrumut”. Nu se ştie pe ce perioadă va fi raţionalizată apa caldă, cei de la Colterm sperând ca până la sfârşitul lunii situaţia să revină la normal.
puteţi să le uitaţi. Pentru că realitatea a depăşit visul. Acum trăim în epoca amanetului de închiriat.Suntem timpurile în care iei palme peste gură doar pentru că ai avut ghinionul să te lovească nenorocirea. Şi în care flegma scuipată din vârful buzelor doct, dar cu forţă, face mai mult decât orice argument. Suntem în vremurile în care speranţa se închiriază ca la ruleta rusească. Sau când binele de astăzi este echivalentul durerii de ieri. Suntem în vremurile în care banii pentru limuzina unui politruc numit pe-o funcţie doar pentru că a cotizat corespunzător cui a trebuit sunt mai uşor decât polul pentru o conservă şi trei felii de pâine pentru cantina socială. Trăim în timpurile puşcăriaşilor mai preţuiţi decât bolnavii. Când nunţile se ţin pe stadion pentru unii, iar înmormântările pentru alţii direct în mâlul nepăsării. Cum nimeni nu vrea să o cumpere, mai putem striga „Avem o Românie de ânchiriat”. Ce contează că nu-i scris corect. Oricum, dacă e cu noroc, tot „for rent” va fi mai uşor de înţeles.
stadionului municipal, alături de peste 500 de invitaţi , nelipsind parlamentari PD-L, directori de instituţii publice, oameni de afaceri şi prieteni, scrie 
coordonată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sânnicolaul Mare, a fost începută după ce o firmă din Craioava a depus o plângere împotriva comisarilor Filimon Tamaş şi Gheorghe Sălăjan. Cei doi erau în control la vama Cenad şi au verificat documentele unui camion încărcat cu plasme şi altă aparatură electronică care, conform facturii, au fost cumpărate din Germania. Comisarii au observat că numele firmei din Craiova este diferit de cel din factură, fiind lipsă o literă. Din această cauză au anunţat reprezentanţii firmei că este vorba de o firmă fantomă, a cărei denumire nu se regăseşte în baza de date. Reprezentanţii societăţii din Craiova au vrut să trimită pe fax documente care să dovedească că nu-s „fantome”, dar acest lucru nu i-a interesat pe cei doi. Aceştia i-au cerut şoferului să meargă cu maşina încărcată cu electronice în curtea Finanţelor, după care i-au confiscat actele personale, cheia de la maşină şi documentele de însoţire a mărfii. Cum era deja noapte, şoferul a fost trimis la plimbare şi chemat a doua zi pentru continuarea verificărilor. Pe tot parcursul nopţii, maşina a rămas sechestrată, dar fără a fi sigilată, aşa cum prevede procedura. Verificările comisarilor de la Garda Financiară s-au întins pe 24 de ore, perioadă în care şoferului i-a fost practic imposibil să-şi continue drumul chiar şi fără marfă. Într-un final, a fost întocmit un proces verbal de contravenţie, iar marfa „umflată”, firma atacând în instanţă documentul. Împotriva celor doi comisari a fost depusă o plângere penală pentru abuz în serviciu, procurorul confirmând propunerea de începere a urmăririi penale venită din partea Serviciului de Investigare a Fraudelor. Ancheta este în plină desfăşurare, urmând să fie făcute noi audieri în acest dosar.
Măcar pentru că locul şi momentul merg la fix cu viitoarea imagine a României pentru străini – natura neatinsă. Nici nu trebuie să mai vezi vreo reclamă pentru că simţi cum ţara va da lovitura cu noul brand. Pe dovedite. Cum se umflă apele imediat se lansează oferta last minute „Cod roşu -viitură-n juma’ de ceas „. Următoarele chartere se umplu de la sine cu turişti romantici. Sigur vor abandona Veneţia pentru programul „Venea o casă pe Siret”. Pentru fiecare turist. Care se va simţi copleşit de atâta atenţie şi ospitalitate. Unde-n lumea asta o să mai fie aşa răsfăţat? La sfârşit poate primi ca suvenir o ţiglă sau o giurgiuvea din casa favorită. Satele-n ruină rămase în urma viiturilor sunt perfecte pentru grupurile de excursionişti amatori de arheologie. Se vor organiza concursuri tematice de genul „cine găseşte lingura babei Veta în mâl”. Imaginaţi-vă un autocar de japonezi zâmbitori şi amabili luând la purecat fiecare fir de nămol. Şi câştigătorul fotografiat şi filmat din toate unghiurile în timp ce ridică fericit obiectul de parcă ar fi cec-ul de un milion de parai. Ce distracţie, ce antren. Pentru amatorii de sporturi extreme se organizează programele speciale „cât rezişti dop în dig” şi „scuba la butoi”.
reiese că, pe lângî servicii electronice precum hosting, nume de domenii, servicii virtuale (abonamente de diverse tipuri la publicaţii sau jocuri electronice), cumpărătorul român din online este obişnuit să plătească folosind cardul pentru haine, încălţăminte şi diferite accesorii, însă atunci când este vorba de produse de nişă, preferă să le probeze sau să le încerce pe “faţă”, chiar dacă este vorba de cârlige de pescuit, de maşini de găurit sau ceaiuri verzi. Şi în ultima instanţă, preferă plata acestora la ridicarea coletului trimis prin serviciile de curierat.
Dacă săptămâna trecută în imagine apărea Ionuţ ,un om mult prea delicat pentru perioada interesantă în care ne aflăm şi pe care cu toţii o parcurgem care cum putem, iată că săptămâna asta avem parte tot de un Ionuţ. Ionuţ Burlan. Un actor robust pe dinafara la prima vedere, dar sigur la fel de zbuciumat şi contradictoriu pe dinauntru. La fel ca în musicalul Hipermarket în care am avut plăcerea să-l cunosc ca actor. „Dacă pentru o bucurie plăteşti cu 10 -15 neîmpliniri”, după cum spune chiar actorul, şi dacă pentru a reuşi să exişti într-o junglă precum e 
Novacovici, care a împlinit 11 luni, s-a întors acasă sănătoasă tun şi cu o grămadă de cadouri. Dovada căruciorul plin de valize împins cu greu de junele tată, devenit de nici o săptămână adult. „De toate ne-au dat elveţienii pentru fată. A fost bine. Ne-au aşteptat cu translator şi ne-au dus la hotel. Ne-am bucurat tare mult când ne-am văzut fetiţa”, a povestit mama micuţei. Părinţii fetei stau într-o cămăruţă de câţiva metriu pătraţi cu restul familiei şi pentru că nu aveau posibilităţi să o întreţină au dat fetiţa în plasament. Pe motiv că fetiţa este bolnavă, a fost internată la secţia de distrofici, de aici fiind răpită. Acum, la întoarcerea în ţară, mama susţine că „fata este sănătoasă. Aşa ne-au spus medicii din Elveţia. Nu o mai lăsăm niciunde. O ţinem lângă noi”. De altfel, micuţa dolofană a dormit neîntoarsă cât părinţii au dat declaraţii presei. În urma anchetei s-a stabilit că micuţa a fost răpită de o femeie în vârstă de 39 de ani, originară din Satu Mare, care a fost arestată în Ţara Cantoanelor împreună cu soţul acesteia. Când a fost descoperită, Denisa avea deja documente elveţiene, „mama” declarând că a născut-o acasă. Poliţiştii români aşteaptă să primească de la elveţieni rezultatele audierilor de acolo pentru a încerca să stabilească modul în care a fost răpită fetiţa din spital, dar şi cum a fost scoasă din ţară. La această oră, sunt două dosare deschise – unul legat de răpire şi un altul care vizează cadrele medicale. Fetiţa şi părinţii au fost preluaţi la sosirea pe aeroportul „Traian Vuia” din Timişoara de poliţiştii, care i-au transportat până Giulvăz.
portavoce, s-a postat, astăzi de dimineaţă, în faţa unui cabinet de obstretică ginecologie de pe Calea Girocului din Timişoara. Au început să se roage şi să împartă fluturaşi trecătorilor din care puteai afla că „păcatele de moarte sunt contracepţia, sterilizarea, avortul, fertilizarea artificială” sau „cei care produc, distribuie şi promovează prezervativul sunt vinovaţi pentru aportul lor la diferite păcate cum ar fi păcatul trupesc, adulterul, contracepţia, etc”. Manifestele aveau ca autor şi editor asociaţia Pro Vita din Vetovo, Croaţia, lucru explicat prin faptul că „noi facem parte dintr-o reţea globală de luptă împotriva avorturilor”.
Robu, senator liberal şi rectorul „Politehnicii” din Timişoara, în cadrul unei conferinţe de presă. Comentând decizia Consiliului Judeţean Timiş de a reduce la 200.000 euro finanţarea către clubul de fotbal condus de Marian Iancu, Robu s-a declarat nemulţumit de faptul că nu s-a respectat ce s-a stabilit iniţial. „O asemenea abordare e fundamental greşită şi ne-ar face nedemni de înaintaşii noştri pentru că este neprincipial să nu-ţi respecţi angajamentele luate retroactiv”, a susţinut senatorul care a catalogat decizia ca făcând parte din „deciziile negative care se iau pornind de la hotărârile guvernului Boc. Avem tendinţa să mergem numai pe negativ, să reducem, să tăiem. Aceste gesturi provoacă psihoză în societate”. Întrebat de PRESSALERT.ro cum au votat consilierii judeţeni ai PNL pe această temă, Robu s-a încurcat în explicaţii „nu ştiu cum au votat. Au votat pentru reducere deoarece au trebuit să aleagă răul cel mai mic – să se dea măcar aceşti bani decât nimic”. Senatorul a susţinut că, în următorii ani, FC Timişoara ar trebui să ajungă să funcţioneze pe sistemul marilor cluburi şi să ajungă să aibă profit.
admise, Primăria şi-a dat seama că trebuie să spele mai des drumurile. Aşa că a trecut pompieristic la treabă. Astăzi a fost program de spălat strada în apropierea Pieţii Unirii. Trei munceau – unul cu cisterna, unul cu mătura şi unul cu furtunul- şi alţi trei păzeau-şeful de echipă de la Retim, un poliţist comunitar plus o duduie blondă cu geantă de la primărie. Când au început cu spălatul în capul străzii, primii intraţi în pâine au fost hinghierii de la ADP care s-au înfipt în maşinile ilegaliste. „Dar de ce nu spală ei noaptea? Că aşa ar fi normal. Aşa vin ziua, dau totul peste cap şi cum te prind îţi iau opt milioane”, comenta o contravenientă păţită. Mult mai relaxaţi erau spălătorii de la Retim „e bine. E de muncă, vine banul şi ne mai şi ne răcorim gratis”. În jurul lor, şeful de echipă dădea indicaţii ca să dispară şi ultimul fir de noroi de pe stradă. Tăcută, o doamnă cu geanta pe umăr privea concentrată la jetul de apă care mătura strada. A ieşit din transă doar când a văzut aparatul de fotografiat. A venit glonţ, întrebând ” de unde sunteţi, eu sunt de la Primărie”. După ce s-a lămurit, a revenit la misiunea sa de bază – păzitul jetului. Ca să nu se plictisească, mai schimba câte o vorbă cu poliţistul comunitar pe post girofar pentru maşina Retim-ului. După vreo oră de bronzat gratis, echipa de paznici a plecat mai departe pe urmele cisternei.
cu nonşalanţă că „diferenţa dintre mine şi domnul Prigoană este că eu nu am nici o afacere cu statul”. Parlamentarul portocaliu s-a făcut că uită 
să revizuiască ordonanţa de reducere a cheltuielilor bugetare deoarece discriminează persoanele din instituţiile de asistenţă socială faţă de puşcăriaşi. Asta pentru că în unul dintre articole se prevede că reducerea de 20% nu se aplică, printre altele, şi în cazul hranei pentru persoanele private de libertate. prin această prevedere, consideră semnatarii scrisorii, se discrimenează „alte categorii asistate social precum persoanele cu dizabilităţi – în special cele cu dizabilităţi intelectuale, fiind cunoscute drept un grup extrem de vulnerabil din punct de vedere social, copiii din sistemul de protecţie, vârstnicii care beneficiază de servicii sociale cu finanţare de la bugetul de stat. Reducerea cu 20% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, adăugată la diminuările de alocări bugetare operate la începutul acestui an prin adoptarea HG 23/2010 privind standardele de cost, pun în pericol dreptul fundamental la hrană şi la sănătate, sau chiar viaţă a persoanelor cu dizabilităţi din instituţii”. Laila Onu, director executiv al Fundaţiei „pentru Voi”, susţine că reducerile succesive de fonduri pot duce la revenirea la situaţia din anii 90. Din această cauză se solicită guvernului Boc ca alături de puşcăriaşi să fie exceptate de la reducerile cu 20% şi cheltuielile cu hrana persoanelor din instituţiile de asistenţă socială.
