Statul Major al armatei ucrainene a anunţat că trupele ruse se pregătesc să ia cu asalt capitala Kiev, transmite dpa. În același timp, armata rusă a anunțat că va „opri focul” și va deschide coridoare umanitare în orașele ucrainene, astăzi la ora 10:00, potrivit agenției de presă Interfax. Două promisiuni anterioare de încetare a focului din partea Rusiei nu au fost onorate.
UPDATE 7 A treia sesiune a negocierilor între Rusia şi Ucraina s-a încheiat, după aproximativ trei ore, fiind semnalate „mici progrese” în organizarea coridoarelor umanitare, dar fără rezultate „semnificative” în sensul unui armistiţiu.
„A treia rundă a negocierilor ruso-ucrainene s-a încheiat”, a anunţat Ambasada Rusiei în Belarus.
Surse citate de agenţia Interfax au declarat că au fost înregistrate „mici progrese” în organizarea coridoarelor umanitare, pentru evacuarea civililor ucraineni sau pentru aprovizionarea acestora cu alimente şi medicamente.
„Situaţia generală nu s-a îmbunătăţit”, a transmis şeful delegaţiei ucrainene, consilierul prezidenţial Mikhailo Podoliak. Negocierile vor continua cu o nouă rundă, în eforturile de ajungere la un acord pentru încetarea confruntărilor militare.
Mihailo Podoliak a confirmat că sunt mici progrese în organizarea coridoarelor umanitare. „Am obţinut anumite rezultate pozitive în privinţa logisticii culoarelor umanitare”, a subliniat oficilul ucrainean, prin intermediul Twitter.
Şeful delegaţiei ruse, Vladimir Medincki, a declarat că aşteptările pentru un rezultat favorabil în sensul încetării confruntărilor militare nu s-a concretizat.
La rândul său, deputatul rus Leonid Slutski a afirmat că negocierile vor continua, dar că delegaţia rusă nu se aşteaptă rapid la un rezultat.
UPDATE 6 Ungaria autorizează desfăşurarea de trupe ale NATO în vestul acestei ţări şi tranzitarea teritoriului său de transporturi de arme către alte state membre ale NATO, potrivit unui decret semnat de premierul ungar Viktor Orban şi publicat luni în monitorul oficial, informează Reuters.
Totodată, decretul precizează că Ungaria nu permite ca transporturi cu arme letale să traverseze teritoriul Ungariei spre Ucraina.
Încă de la izbucnirea conflictului, Viktor Orban a declarat că menţinerea Ungariei în afara războiului din Ucraina este în interesul ungurilor şi că ţara sa nu va trimite arme ori militari în zona de război şi nu va permite nici transferul de asistenţă letală peste graniţa ungaro-ucraineană.
UPDATE 5 Administraţia de la Kremlin a reafirmat, luni, condiţiile pentru oprirea intervenţiei militare, printre acestea figurând recunoaşterea internaţională a anexării Crimeei, independenţa regiunilor Lugansk şi Doneţk şi neutralitatea Ucrainei din punct de vedere militar.
„Putem opri operaţiunile militare în orice moment, după demilitarizare” şi dacă sunt îndeplinite condiţiile solicitate, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de BBC News.
Printre condiţii, Peskov a menţionat recunoaşterea regiunii anexate Crimeea ca fiind teritoriu rus, recunoaşterea independenţei regiunilor separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk şi neutralitatea Ucrainei din punct de vedere militar. Peskov a cerut ca în Constituţia Ucrainei să fie introdusă o clauză clară prin care să existe garanţii că ţara nu va adera la NATO.
Dmitri Peskov susţine că Rusia nu va mai formula alte revendicări teritoriale. Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea în 2014, iar în februarie 2022 a recunoscut ondependenţa regiunilor separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk, dar aceste decizii nu sunt recunoscute la nivel internaţional.
A treia sesiune de negocieri între delegaţiile Ucrainei şi Rusiei este programată în Belarus în această după-amiază.
UPDATE 4 A treia sesiune de negocieri între delegaţiile Ucrainei şi Rusiei este programată în Belarus, la ora 17.00 (16.00, ora României), anunţă consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak.
„A treia rundă de negocieri începe la ora 16.00, ora Kievului (16.00, ora României). Aceeaşi componenţă a delegaţiei”, a transmis consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak pe pagina sa de Twitter.
Delegaţia ucraineană pare să se lase aşteptată, la fel ca în a doua rundă a negocierilor. Delegaţia rusă se află deja în localitatea Belovejskaia Poucha, situată în regiunea belarusă Brest, în apropierea frontierei cu Polonia.
De altfel, Administraţia Volodimir Zelenski a respins şi propunerea Rusiei de creare a şase coridoare umanitare, deoarece acestea merg spre Rusia şi Belarus. „Este inacceptabil”, a declarat Irina Verşeciuk, vicepremierul Ucrainei, potrivit BBC News.
UPDATE 3 Lupte grele au loc luni în jurul orașului Kiev, într-o zonă cuprinsă între nordul și vestul capitalei ucrainene, anunță oficiali din Ucraina citați de CNN.
Potrivit informațiilor, forțele din Rusia par să fi început ofensiva în câteva sectoare pentru a se apropia de capitala Kiev.
„Cu furie extremă, inamicul distruge Bucha, Hostomel, Vorzel, Irpin. Ei omoară civilii în mod intenționat”, a spus primarul orașului Kiev, Vitaly Klitschko.
Numeroase informații arată că focuri intense au loc luni în toate cele patru districte în timp ce civilii încearcă să fugă din calea militarilor.
„Facem tot ce este necesar pentru a sprijini orașul, pentru a forma rezerve de mâncare, medicamente, bunuri esențiale. Distribuim și asigurăm suport celor care au mai mare nevoie azi. Ajutor umanitar a fost trimis și la Cernigău”, a adăugat Klitschko.
„Încercăm să trimitem ajutoare și la Bucha și Hostomel. Facem transporturi umanitare în alte orașe. Capitala se pregătește pentru apărare. Le cer locuitorilor să rămână calmi, să stea acasă și, dacă este cazul, în adăposturi”, a precizat primarul Vitaly Klitschko.
Primarul din Hostomel, Yuriy Prylypko, a fost ucis în timp ce „împărțea pâine celor flămânzi și medicamente celor bolnavi”, potrivit paginii de Facebook a orașului. Alte două persoane care îl însoțeau pe primar au fost ucise.
UPDATE 2 Rusia a boicotat luni audierile de la cea mai înaltă instanță a ONU, în timpul cărora Ucraina solicită o ordonanță de urgență pentru oprirea ostilităților, argumentând că Moscova a aplicat în mod eronat legea genocidului pentru a-și justifica invazia, scrie Reuters.
Audierile au început la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga fără ca Rusia să fie reprezentată legal.
„Faptul că locurile Rusiei sunt goale ete grăitor. Ei nu se află aici, în această instanță de judecată: sunt pe un câmp de luptă, purtând un război agresiv împotriva țării mele”, a declarat emisarul ucrainean Anton Korynevych.
El a îndemnat Rusia să „depună armele și să prezinte dovezile”.
Instanța a declarat că regretă neprezentarea Rusiei.
Un purtător de cuvânt al Ambasadei Rusiei în Olanda nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că „acțiunea militară specială” a Rusiei este necesară „pentru a proteja oamenii care au fost supuși la intimidare și genocid” – adică cei a căror primă sau unică limbă este rusa – în estul Ucrainei.
Ucraina a declarat luni că afirmația Rusiei este lipsită de fundament și că presupusul genocid din estul Ucrainei este „inexistent”.
Cazul se concentrează pe interpretarea unui tratat din 1948 privind prevenirea genocidului, semnat de ambele țări. Tratatul desemnează CIJ drept for de soluționare a litigiilor dintre semnatari.
Ucraina a declarat luni că Moscova încalcă și abuzează de convenția privind genocidul, folosindu-se de aceasta ca justificare pentru război.
„Rusia trebuie oprită, iar instanța are un rol de jucat în oprirea ei”, le-a spus Korynevych judecătorilor, în timp ce le cerea acestora să impună măsuri de urgență.
CIJ este cea mai înaltă instanță de soluționare a litigiilor dintre state și, deși cazurile de acolo durează de obicei ani de zile, aceasta are o procedură rapidă pentru a examina cererile de „măsuri provizorii”, cum ar fi cele solicitate de Ucraina.
Curtea poate dispune măsuri provizorii pentru a preveni agravarea unei situații înainte de a examina chestiuni fundamentale, cum ar fi competența sau fondul unui caz.
De obicei, dar nu întotdeauna, țările urmează dispozițiile instanței, care sunt obligatorii.
UPDATE Armata rusă a anunţat luni că va deschide mai multe culoare umanitare şi va instaura încetări ale focului locale pentru evacuarea civililor din capitala ucraineană Kiev şi din oraşele Harkov, Mariupol şi Sumî. Cei care părăsesc Kievul vor fi transportaţi pe calea aerului în Rusia, a precizat Ministerul Apărării rusesc într-un comunicat.
Propunerea Moscovei ca plecarea cetăţenilor ucraineni din oraşele asediate de forţele ruse să se facă prin culoare umanitare cu condiţia ca aceştia să ajungă în Rusia sau în Belarus este „complet imorală”, a comunicat luni un purtător de cuvânt al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, citat de Reuters.
Cetăţenilor civili ucraineni trebuie să li se permită să-şi părăsească locuinţele prin teritoriul ucrainean, a declarat el, acuzând Rusia că a împiedicat în mod deliberat tentativele anterioare de evacuare.
„Este o propunere complet imorală. Suferinţa oamenilor este utilizată pentru a crea imaginea televizată dorită. Aceştia sunt cetăţeni ucraineni, ei trebuie să aibă dreptul să fie evacuaţi prin teritoriul Ucrainei”, a declarat acelaşi purtător de cuvânt.
„Aceasta este o opţiune inacceptabilă pentru deschiderea de coridoare umanitare. Oamenii noştri nu vor merge în Belarus pentru a zbura apoi în Federaţia Rusă cu avionul”, a spus Irina Vereşciuk, ministrul reintegrării teritoriilor ocupate temporar ale Ucrainei, adăugând că autorităţile ruse manipulează în numele lui Emmanuel Macron deschiderea de coridoare umanitare, potrivit Gordon.ua.
„Luni, la 01:30, am primit o scrisoare din partea Federaţiei Ruse, în care ne propunea, ţinând cont de solicitarea personală a preşedintelui francez Emmanuel Macron, să fie declarat un regim de încetare a focului de la ora 10.00 şi deschiderea câtorva coridoare umanitare”, a afirmat ea.
La 12:00, ora României, cu două ore mai târziu decât ora anunțată re Rusia, coridoarele umanitare nu erau încă deschise, conform oficialilor ucraineni.
Într-un buletin difuzat la primele ore ale dimineţii de luni, Statul Major a informat că trupele ruse intenţionează să preia controlul total al oraşelor Irpin şi Bucea, aflate la mică distanţă de Kiev.
Trupele ruse mai „încearcă să obţină un avantaj tactic pentru a ajunge la periferia estică a Kievului, prin cartierele Brovarski şi Borispil”, se menţionează în buletin.
„Un număr relativ mare de echipament (militar) rusesc şi de trupe ruse sunt concentrate în apropierea Kievului”, a declarat la televiziunea ucraineană consilierul Ministerului de Interne, Vadim Denisenko, citat de ziarul online Ukrainska Pravda. „Înţelegem că bătălia pentru Kiev este o bătălie-cheie (pe care o vom purta) în zilele următoare”, a adăugat el.
Biroul preşedintelui ucrainean a anunţat că sute de mii de ucraineni trebuie evacuaţi imediat din oraşele lor, pentru că bombardamentele asupra zonelor civile continuă.
De cealaltă parte, armata rusă a anunțat că va „opri focul” și va deschide coridoare umanitare în orașele ucrainene, astăzi la ora 10:00, potrivit agenției de presă Interfax. Două promisiuni anterioare de încetare a focului din partea Rusiei nu au fost onorate.
Decizia ar fi fost luată la cererea președintelui francez Emmanual Macron, potrivit Interfax, care citează Ministerul rus al Apărării. Coridoarele în cauză, concepute pentru a permite evacuarea civililor, sunt din Kiev, Mariupol, Harkov și Sumy.
Războiul scumpește petrolul
Preţul barilului de petrol pe piaţa Brent a depăşit scurt timp, în cursul nopţii, nivelul de 139 de dolari, apropiindu-se, în contextul tensiunilor intense ale Occidentului cu Rusia şi Iran, de recordul absolut înregistrat în 2008, informează cotidianul Le Monde.
Imediat după începerea tranzacţiilor electronice pe piaţa Brent, în nord-vestul Europei, preţul barilului de petrol a atins timp de câteva minute nivelul de 139,13 dolari. La aproximativ o oră de la începerea tranzacţiilor, preţul scăzuse la 130,45 de dolari.
Recordul absolut al preţului petrolului a fost de 147,50 de dolari / baril, în cursul crizei financiare din 2008.
Şi pe piaţa nord-americană de tranzacţionare – US West Texas Intermediate (WTI) – preţul petrolului a atins câteva minute, duminică seară, valoarea de 130,50 de dolari, potrivit agenţiei Reuters.
După ce, cu câteva zile în urmă, întindea o mână de ajutor refugiaților din Ucraina, prin punerea la dispoziție a 120 de locuri de cazare în căminele proprii, Universitatea Politehnica Timișoara lansează o nouă inițiativă pe care și-o dorește generalizată la nivel național și chiar internațional – Solidaritate în Cercetare și Educație cu Ucraina.
Cele trei muzee timișorene finanțate de Consiliul Județean Timiș doresc ca pentru aceste instituții culturale să fie creată o uniform unică, elegantă, care să inspire atât încredere cât și respect față de vizitatori, și lansează o competiție de design vestimentar la care sunt invitați să participe designerii și creatorii de modă care au idei vestimentare inedite pentru uniformele personalului de securitate.
