UPDATE 15 Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care interzice exportul anumitor mărfuri și materii prime, anunță BBC.

Obiectivele declarate ale decretului sunt „asigurarea securității Federației Ruse și funcționarea neîntreruptă a industriei”.

În următoarele 48 de ore, cabinetul rus trebuie să ia o decizie cu privire la lista de mărfuri și țări care fac obiectul interdicției. Interdicția va fi în vigoare până la sfârșitul anului 2022.

UPDATE 14 Administraţia Vladimir Putin a anunţat, marţi seară, că va institui noi armistiţii la nivel local, miercuri dimineaţă, pentru facilitarea funcţionării culoarelor umanitare în Ucraina. „Rusia anunţă un regim de încetare a focului începând de marţi, 9 martie, de la 10.00, ora Moscovei (9.00, ora Ucrainei, 9.00, ora României) şi este pregătită să creeze culoare umanitare”, a anunţat Celula pentru operaţiuni umanitare a Guvernului de la Moscova, potrivit agenţiei Tass şi cotidianului Le Figaro. Miercuri, culoarele umanitare vor fi în oraşele Kiev şi Cernighiv, dar ar putea fi create şi în alte zone, potrivit agenţiei RIA Novosti.

UPDATE 13 Guvernul Poloniei a anunţat, marţi seară, disponibilitatea de a oferi Ucrainei, prin intermediul Statelor Unite ale Americii, avioane de vânătoare de tip MIG-29, urmând să primească în schimb avioane americane cu dotări similare.

„Autorităţile Republicii Polonia, după consultări între preşedinte şi Guvern, sunt pregătite să trimită imediat şi gratuit toate avioanele MIG-29 la Baza aeriană Ramstein (o bază aeriană americană situată în Germania – n.red.) şi să le pună la dispoziţia Guvernului Statelor Unite ale Americii”, anunţă Ministerul polonez de Externe, conform unui comunicat.

„În acelaşi timp, Polonia cere Statelor Unite să furnizeze avioane aflate în uz care să aibă aceleaşi capabilităţi operaţionale. Polonia este pregătită să fixeze condiţiile pentru achiziţionarea aeronavelor. Guvernul Poloniei le cere şi altor aliaţi din NATO care deţin avioane MIG-29 să acţioneze în acelaşi mod”, subliniază Ministerul de Externe de la Varşovia.

UPDATE 12 Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, în discursul rostit prin videoconferinţă în Camera Comunelor din Marea Britanie, că poporul ucrainean va continua lupta cu armata rusă şi a cerut din nou instituirea unei zone de interdicţie aeriană.

Volodimir Zelenski a comparat actualul conflict militar cu Rusia cu războiul Marii Britanii împotriva nazismului, în al II-lea Război Mondial. „Nu aţi vrut să vă pierdeţi ţara când a fost atacată de nazişti. A trebuit să luptaţi pentru Marea Britanie”, a afirmat Zelenski.

„La fel şi noi vom continua să luptăm pentru ţara noastră, oricare ar fi costurile. Vom lupta până la final”, a adăugat Zelenski, citat de BBC News.

UPDATE 11 Președintele SUA, Joe Biden, a anunțat că intră în vigoare noi interdicții pentru Rusia – s-a impus embargo pentru petrol, cărbune și gaz metan.

„Astăzi anunţ că Statele Unite vizează principalul element al economiei ruse. Interzicem toate importurile de petrol, gaz rusesc şi energie. Acest lucru înseamnă că petrolul rusesc nu va mai fi accesibil în porturile din SUA; poporul american aplică o nouă lovitură puternică regimului Vladimir Putin”, a declarat preşedintele Joseph Biden.

„Această măsură beneficiază de susţinere puternică în Congres, din partea ambelor partide, şi cred că şi în ţară. Statele Unite au mobilizat susţinerea pentru poporul ucrainean şi au transmis clar că nu vom vom participa la subvenţionarea războiului lui Putin”, a subliniat liderul de la Casa Albă

UPDATE 10 Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, omologul său chinez, Xi Jinping, şi cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, au exprimat susţinere pentru suveranitatea Ucrainei şi au pledat pentru continuarea eforturilor diplomatice în sensul încetării confruntărilor militare, anunţă Palatul Élysée.

Emmanuel Macron a discutat marţi, prin videoconferinţă, cu preşedintele Chinei, Xi Jinping, şi cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.

„Preşedintele Franţei şi cancelarul Germaniei au prezentat consecinţele dramatice ale agresiunii ruse în Ucraina, în special numărul mare de victime civile şi de refugiaţi. Au abordat cu preşedintele Chinei eforturile în curs, inclusiv rolul sancţiunilor, în sensul ajungerii la o soluţie diplomatică”, anunţă Preşedinţia Franţei, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

„După ce a reamintit importanţa principiului suveranităţii şi integritării teritoriale şi a exprimat regret faţă de cele mai recente evoluţii, preşedintele Xi Jinping a anunţat că susţine acţiunile Franţei şi Germaniei pentru obţinerea unui armistiţiu, precum şi necesitatea garantării accesului populaţiei la ajutoare umanitare coordonate de Naţiunile Unite”, precizează Palatul Élysée.

UPDATE 9 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit marţi de ”responsabilitatea” de a asigura că războiul din Ucraina nu se răspândeşte dincolo de graniţele acesteia, în urma convorbirilor purtate la Riga cu preşedintele leton Egils Levits, relatează Reuters.

„Avem responsabilitatea de a asigura că conflictul nu escaladează şi nu se răspândeşte dincolo de Ucraina”, a spus Stoltenberg. „Vom proteja şi apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat”, a adăugat el.

Secretarul general al NATO a menţionat că există informaţii credibile că Rusia ia ca ţintă civili în Ucraina şi a îndemnat Moscova să pună capăt conflictului, subliniind că invazia rusă provoacă suferinţe îngrozitoare şi impactul umanitar este devastator.

UPDATE 8 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat disponibilitatea de a discuta despre statutul regiunilor separatiste din estul Ucrainei şi despre peninsula Crimeea anexată de Rusia, relatează DPA.

Într-un interviu transmis luni seară de postul american de televiziune ABC, Zelenski a spus clar în acelaşi timp că nu va ceda solicitărilor Moscovei de a recunoaşte independenţa autoproclamatelor ”republici populare” sau controlul Rusiei asupra peninsulei Crimeea.

„Sunt pregătit de dialog, dar nu suntem pregătiţi de capitulare”, a declarat el.

„Putem discuta şi găsi un compromis despre cum ar putea merge mai departe aceste teritorii”, a adăugat Zelenski.

El a spus că este important să se acorde atenţie felului în care trăiesc oamenii de acolo care vor să facă parte din Ucraina, astfel că această chestiune este mai complicată decât simpla recunoaştere.

„Este un alt ultimatum, iar noi nu suntem pregătiţi pentru ultimatumuri”, a declarat preşedintele Ucrainei.

Zelenski a făcut din nou apel la preşedintele rus Vladimir Putin să negocieze direct.

„Este nevoie ca preşedintele Putin să înceapă să discute, să înceapă dialogul, în loc să trăiască într-o bulă de informaţii fără oxigen”, a afirmat Zelenski

UPDATE 7  Preşedintele Chinei, Xi Jinping, a îndemnat toate părţile să dea dovadă de „reţinere” în conflictul militar din Ucraina, într-o videoconferinţă cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, şi cu Emmanuel Macron, preşedintele Franţei.

„Preşeditele Xi Jinping a îndemnat toate părţile să dea dovadă de cea mai mare reţinere şi a exprimat profunda sa preocupare privind conflictul”, a transmis Preşedinţia Chinei, conform Televiziunii publice chineze, citată de cotidianul Le Figaro.

China, care are relaţii bune cu Rusia, nu a condamnat explicit intervenţia militară rusă în Ucraina, dar a cerut în mai multe rânduri găsirea unei soluţii diplomatice şi respectarea suveranităţii naţiunilor.

UPDATE 6 Ministerul Apărării din Ucraina acuză că forțele ruse au atacat coridorul umanitar de lângă Mariupol.

UPDATE 5  Mai mulți civili care îi susțin pe ruși au fost bătuți în teritoriile controlate de ucraineni, a anunțat un reprezentant ONU citat de Sky News. Informații privind violențele menționate au ajuns la șeful Biroului pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet care a cerut să li se asigure civililor coridoare de trecere.

Bachelet a spus că au apărut informații potrivit cărora în teritoriile controlate de ucraineni persoanele considerate a fi pro-ruse sunt agresate. De asemenea, există informații că în zonele ocupate din estul Ucrainei, activiștii pro-ucraineni sunt reținuți, a mai declarat Michelle Bachelet. Ea a solicitat ca persoanele aflate în orașe încercuite să fie lăsate să plece de militari. „Repet solicitarea mea urgentă pentru încheierea pașnică a ostilităților”, a transmis reprezentanta ONU prin intermediul unui mesaj video.

UPDATE 4  Primarul din Irpin, suburbie din Kiev, spune că a fost amenințat să predea orașul: „Sunt surprins că acești monștri încă nu au înțeles – Irpin nu se predă, Irpin nu poate fi cumpărat, Irpin luptă!”.

Oleksandr Markushyn, primarul din Irpin, spune că a respins cererea forțelor ruse de a preda orașul, potrivit CNN. Marți, pe Telegram, Markushyn a declarat că a primit, cu o zi în urmă, amenințări legate de „viața și sănătatea sa” și i s-a cerut predarea completă a orașului Irpin.

„Sunt surprins că acești monștri încă nu au înțeles – Irpin nu se predă, Irpin nu poate fi cumpărat, Irpin luptă!”, a spus el: „am o contraofertă pentru ocupanți să părăsească Irpin în 24 de ore și să salveze viețile și sănătatea câtorva mii de recruți ruși, a căror mamă, soră, fiică, bunică și parteneră îi așteaptă acasă”.

UPDATE 3 Civilii vor începe să părăsească marţi oraşul ucrainean Sumî în baza unui acord cu Rusia privind instituirea unui coridor umanitar, a declarat vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk, transmite Reuters.

‘S-a convenit că primul convoi va pleca la ora 10.00 (08.00) din oraşul Sumî. Convoiul va fi urmat de populaţia locală în vehicule personale’, a anunţat Irina Vereşciuk într-o declaraţie televizată.

Rusia a propus să le dea locuitorilor din Sumî, oraş din nord-estul Ucrainei, şi din Mariupol, oraş-port din sud, posibilitatea să plece marţi în alte regiuni din ţară, au transmis agenţiile ruse de ştiri.

UPDATE 2 Mai mult de zece persoane au fost ucise în lovituri aeriene asupra oraşului Sumi din nord-estul Ucrainei, potrivit autorităţilor locale, citate de DPA.

”În unele localităţi au fost bombardate clădiri rezidenţiale”, a declarat Dmitro Jiviţki, şeful administraţiei regionale din Sumi, într-un comunicat postat pe Facebook marţi dimineaţă.

El a precizat că mai multe case au fost distruse când o bombă a lovit în apropiere de centrul oraşului Sumî. Mai mult de zece persoane au fost ucise, inclusiv copii, a spus el.

De asemenea, patru soldaţi ucraineni au fost ucişi în ceea ce Jiviţki a descris drept „o luptă inegală cu armata rusă”. Informaţia nu a putut fi verificată iniţial în mod independent. Între timp, ministrul infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, a estimat la peste 10 miliarde de dolari pagubele provocate infrastructurii de transport a Ucrainei de invazia rusă.

UPDATE 1 Vicepremierul Rusiei a declarat că țara sa are dreptul de a lua măsuri care să „reflecte” sancţiunile impuse economiei, amenințând astfel cu oprirea alimentării cu gaze a Europei.

Rusia a ameninţat că va întrerupe livrările de gaze naturale către Europa prin intermediul gazoductului Nord Stream 1, ca parte a răspunsului său la sancţiunile impuse din cauza invaziei din Ucraina, o măsură care ar putea accentua turbulenţele de pe pieţele de energie şi ar putea duce la o nouă creşterea preţurilor de consum.

Rusia are dreptul de a lua măsuri care să „reflecte” sancţiunile impuse economiei ruse, a declarat vicepremierul Alexander Novak – care este, de asemenea, responsabil cu afacerile energetice – într-un discurs televizat luni. El a precizat că nu a fost luată încă nicio decizie de închidere a Nord Stream 1, iar conducta funcţionează în prezent „la capacitate maximă”, relatează Bloomberg.

Știrea inițială

Rusia a anunţat  decizia de a înceta temporar confruntările militare în mai multe oraşe din Ucraina, începând de marţi dimineaţă, pentru a permite funcţionarea culoarelor umanitare. „Federaţia Rusă anunţă încetarea focului, începând de marţi, de la ora 10.00 (9.00, ora Ucrainei, 9.00, ora României), pentru a permite evacuarea civililor”, a transmis luni seară Celula pentru operaţiuni umanitare a Ministerului Apărării de la Moscova, conform cotidianului Le Figaro. Armistiţiile temporare vor fi valabile în oraşele Kiev, Sumi, Harkiv, Cernighiv şi Mariupol, a precizat Ministerul rus al Apărării. Și cu o zi înainte a fost anunțată o deschidere a culoarelor umanitare, dar în realitate acest lucru nu s-a întâmplat.

Între timp, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis un nou mesaj filmat în biroul său, situat în Palatul prezidenţial din Kiev. „Este a 12-a seară a luptei noastre, a apărării noastre. Suntem toţi pe teren, muncim cu toţii. Toată lumea este unde ar trebui să fie. Eu sunt în Kiev. Echipa mea este cu mine. Apărarea teritorială este pe teren, militarii sunt pe poziţii. Eroii noştri: medici, salvatori, transportatori, diplomaţi, jurnalişti. Toată lumea este în război. Contribuim cu toţii la victorie, care va fi obţinută în mod categoric”, a declarat Volodimir Zelenski. CNN notează că este prima dată când Volodimir Zelenski apare în biroul său de la începutul invaziei militare ruse, pe 24 februarie.

„Eu stau aici, stau în Kiev. (…) Nu mă ascund, nu mă tem de nimeni”, a subliniat preşedintele Ucrainei. „A treia rundă a negocierilor în Belarus a avut loc astăzi. Aş vrea să spun că a fost a treia rundă şi ultima, dar suntem realişti. Vom continua negocierile, vom insista cu negocierile până când vom găsi o modalitate de a le spune cetăţenilor noştri care este modul de a ajunge la pace”, a subliniat Zelenski.

Statele Unite ale Americii au decis trimiterea a încă 500 de militari în state membre NATO din Europa Centrală şi de Sud-Est, inclusiv personal militar aerian în România, anunţă John Kirby, purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, citat de CNN. John Kirby a declarat că vor fi trimişi aproximativ 500 de militari americani suplimentari în Polonia, România, Germania şi Grecia.

Vor fi transferaţi 150 de militari şi avioane de realimentare KC-135 de la Baza aeriană Fairfield (statul Washington) în Grecia şi 40 de militari de la Centrul pentru operaţiuni aeriene Fort Stewart (statul american Georgia) în Polonia şi România.

UNHCR anunță că 1,7 milioane de ucraineni, majoitatea femei și copii, au părăsit deja țara după începerea războiului, iar Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a declarat luni că a primit informaţii conform cărora obuze de artilerie au avariat o instalaţie de cercetare nucleară din Harkov, al doilea oraş al Ucrainei, fără „consecinţe radiologice”.
Potrivit agenţiei ONU cu sediul în Viena, autorităţile ucrainene au informat despre un atac care a avut loc duminică, adăugând că nu a fost raportată nicio creştere a nivelului de radiaţii. Instalaţia afectată face parte din Institutul de Fizică şi Tehnologie din Harkov, un institut de cercetare care produce material radioactiv pentru aplicaţii medicale şi industriale.”Inventarul materialelor radioactive ale sitului este foarte scăzut”, a argumentat AIEA, asigurând că „daunele (…) raportate nu ar fi avut nicio consecinţă radiologică”.