UPDATE 7  Administraţia Vladimir Putin a insistat, miercuri seară, că Ucraina trebuie să asume un statut de neutralitate militară, să recunoască apartenenţa Crimeei la Rusia şi independenţa regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk, pentru a facilita negocieri ample în vederea unui eventual acord de pace.

„Neutralitatea Ucrainei este o condiţie sine qua non. Ucraina trebuie să îşi dea acordul în privinţa Crimeei şi în privinţa celor două republici independente. Statutul de facto al acestor regiuni este evident. Crimeea este parte inalienabilă a Rusiei”, a afirmat Dmitri Peskov într-un interviu acordat postului de televiziune LCI.

Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea în 2014, dar acţiunea nu este recunoscută la nivel internaţional. În februarie 2022, cu câteva zile înainte de lansarea intervenţiei militare în Ucraina, preşedintele Vladimir Putin a recunoscut independenţa regiunilor separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk.

UPDATE 6  Kremlinul și-a exprimat miercuri punctul de vedere cu privire la evenimentele de la Bucea într-o convorbire cu premierul ungar Viktor Orban. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a descris masacrul de la Bucea ca pe „o provocare crudă și cinică”, scrie BBC.

Vladimir Putin și Viktor Orban au discutat despre evenimentele din orașul ucrainean Bucea, pe care liderul de la Kremlin le-a descris ca fiind o „provocare crudă și cinică”.

Oficialii ucraineni acuză trupele rusești pentru moartea a sute de civili în orașul situat la nord de capitala Kiev.

Rusia susține că scenele au fost trucate, dar imaginile din satelit care arată cadavre pe străzile orașului în timpul ocupației rusești contrazic aceste afirmații.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a abordat, de asemenea, această problemă, afirmând că scenele din Bucea au fost concepute pentru a justifica mai multe sancțiuni împotriva Rusiei și pentru a sabota negocierile de pace.

UPDATE 5 Administraţia Joseph Biden a anunţat, miercuri, noi sancţiuni masive împotriva Rusiei, în coordonare cu Grupul G7 şi cu Uniunea Europeană, vizând sectorul bancar rus şi membri ai familiei preşedintelui Vladimir Putin, în contextul continuării invaziei militare ruse în Ucraina.

„Astăzi, Statele Unite, împreună cu Grupul G7 şi cu Uniunea Europeană vor continua să impună costuri economice severe şi imediate asupra regimului Putin, din cauza atrocităţilor din Ucraina, inclusiv din Bucha. Vom face documentare şi vom transmite informaţii despre aceste atrocităţi şi vom folosi toate mecanismele adecvate pentru a-i trage la răspundere pe cei responsabili. În cadrul acestui efort, Statele Unite anunţă măsuri economice devastatoare, pentru interzicerea noilor investiţii în Rusia şi pentru a impune cele mai severe sancţiuni financiare asupra celei mai mari bănci din Rusia şi a numeroase companii de stat esenţiale, a oficialilor guvernamentali din Rusia şi asupra membrilor familiilor acestora. Aceste sancţiuni financiare masive intervin după acţiunile noastre de la începutul acestei săptămâni de eliminare din sistemul achitării datoriilor a fondurilor ruse blocate în Statele Unite. Este important de precizat că aceste măsuri sunt concepute pentru a se intensifica în mod reciproc şi a genera un impact care se intensifică în timp”, anunţă Preşedinţia de la Washington, conform unui comunicat.

„Statele Unite şi peste 30 de aliaţi şi parteneri din întreaga lume au aplicat restricţii economice ample, cu cel mai mare impact şi cea mai mare coordonare din istorie. Experţii preconizează că PIB-ul Rusiei se va diminua cu 15% anul acesta, anulând creşterile economice din ultimii 15 ani. Inflaţia a depăşit deja 15%, iar proiecţiile indică o accelerare. Peste 600 de companii private au părăsit deja piaţa rusă”, subliniază Casa Albă.

Noile sancţiuni anunţate de Washington vizează cea mai mare instituţie financiară din Rusia, Sberbank, precum şi cea mai mare bancă privată, Alfa Bank. Preşedintele Joseph Biden va emite o nouă ordonanţă executivă prin care va interzice orice nouă investiţie americană în Rusia. De asemenea, vor fi blocate acţiunile principalelor companii ruse de stat.

UPDATE 4 Primarul din Mariupol, cel mai bombardat oraș din Ucraina, susține că zona a devenit „noul Auschwitz”. El acuză Rusia că a deschis crematorii mobile în oraș pentru a distruge dovezile privind uciderea civililor și vorbește despre mii de victime.

Primarul Vadym Boychenko a transmis mesajul pe Facebook.

„Au transformat întregul nostru oraș într-un lagăr al morții. Din nefericire, analogia sinistră capătă din ce în ce mai multă confirmare. Aici nu mai suntem în Cecenia sau Alep. Acesta este noul Auschwitz și Maidanek”, scrie în mesajul primarului.

El a spus că estimările prudente de acum o săptămână sugerau că 5.000 de persoane au fost ucise în orașul portuar din sudul țării, dar că, având în vedere dimensiunea comunității și nivelul de distrugere, ar putea fi vorba de „zeci de mii” de victime.

În oraș locuiau aproximativ 400.000 de persoane, dar unele au fugit înainte de invazia rusă.

De asemenea, Boychenko a acuzat Rusia că a deschis crematorii mobile în oraș pentru a distruge dovezile privind uciderea civililor.

„Acesta este motivul pentru care Rusia nu se grăbește să dea undă verde misiunii turcești și altor inițiative pentru a salva și evacua complet Mariupol”, a spus el.

Primarul a afirmat că persoane care colaborează cu Rusia colectau și ardeau cadavrele locuitorilor din Mariupol.

UPDATE 3 Cel puțin două persoane au murit în urma unui atac aerian al forțelor ruse asupra unui centru unde se ditribuie ajutoare din regiunea Donețk, anunță Sky News.

Forțele ruse au lovit cu focuri de artilerie un punct de distribuire a ajutoarelor umanitare din regiunea Donețk, a declarat guvernatorul regional.

Cel puțin doi civili au fost uciși și cinci sunt răniți în atacul asupra orașului Vuhledar.

Guvernatorul Pavlo Kyrylenko a distribuit imagini de la fața locului, în care apar două femei întinse pe jos și o alta cu o rană gravă la picior.

UPDATE 2 Rusia va începe o mare ofensivă în estul Ucrainei în câteva zile, a declarat un guvernator local, pentru Sky News.

Forțele rusești vor lansa probabil o ofensivă pe scară largă în estul regiunii ucrainene Luhansk în „câteva zile”, a declarat guvernatorul zonei.

Serhiy Haidai a mai spus că numărul morții și amploarea distrugerilor din Luhansk ar putea fi mai mari decât cele observate în Mariupol, Bucea și Irpin.

Este o evaluare înfricoșătoare, având în vedere că la Mariupol au avut loc bombardamente fără întrerupere, susțin analiștii militari.

Aproximativ 70% din Luhansk este în prezent controlat de trupele rusești, a declarat Haidai. Regiunea estică, care, împreună cu Donețk, este cunoscută sub numele de Donbas, a fost scena luptelor cu separatiștii pro-ruși începând din 2014. Conflictul s-a intensificat în zonă de când Rusia a lansat invazia în februarie.

UPDATE 1 Premierul britanic Boris Johnson s-a adresat marţi direct cetăţenilor ruşi, cărora le-a spus într-o înregistrare video că merită să afle adevărul despre atrocităţile comise în Ucraina după invazia rusă, transmite AFP.

„Poporul rus merită adevărul, meritaţi faptele”, a spus liderul conservator în limba rusă la începutul unui videoclip scurt, postat pe reţelele de socializare, după care a continuat să vorbească în limba engleză.Premierul britanic a declarat că informaţiile din Ucraina despre atrocităţile atribuite armatei ruse „în Bucea, Irpin şi în alte părţi din Ucraina au îngrozit lumea”.

Sunt „atât de şocante, atât de dezgustătoare, (încât) nu este de mirare că guvernul vostru încearcă să vi le ascundă”, a spus el. „Preşedintele vostru ştie că nu aţi sprijini acest război dacă aţi putea vedea ce se întâmplă”, a adăugat el, referindu-se la preşedintele Vladimir Putin.

De la declanşarea invaziei ruse, site-urile multor mass-media ruse şi străine au fost blocate în Rusia. „Preşedintele vostru este acuzat de crime de război. Dar nu pot să cred că acţionează în numele vostru”, a conchis Boris Johnson, folosind din nou limba rusă.

Știrea inițială

Alianţa Nord-Atlantică va analiza, la reuniunea programată miercuri şi joi, modificarea situaţiei militare din Ucraina, atrocităţile comise de trupele ruse, precum şi modalităţile de consolidare şi repoziţionare a Alianţei Nord-Atlantice, afirmă secretarul de Stat american, Antony Blinken.

„Este un moment important” pentru coordonarea acţiunilor cu aliaţii şi partenerii „pe un număr de fronturi”, a declarat Antony Blinken, care a sosit marţi seară la Bruxelles, pentru reuniunea NATO care se va derula miercuri şi joi la nivel de miniştri de Externe.

„În mod evident, avem o modificare a dinamicii pe câmpul de luptă, în contextul retragerii trupelor ruse din unele părţi ale Ucrainei, în special din Kiev şi din zonele situate mai spre vest. Sigur că avem atrocităţile dezvăluite întregii lumi la Bucha. Eu suspectez că, din păcate, vom mai vedea astfel de lucruri pe măsură ce se retrag trupele ruse. Este ca un flux care se retrage şi vedem foarte evident moartea şi distrugerile lăsate în urmă. În mod clar, ne vom concentra foarte mult pe aceste lucruri”, a subliniat Antony Blinken, citat de CNN.

Reuniunea se va concentra şi pe „activităţile în sensul susţinerii ucrainenilor şi vom căuta modalităţi de continuare şi de suplimentare a asistenţei”. „De asemenea, vom continua să exercităm presiuni asupra Rusiei şi a lui Vladimir Putin (…). Desigur, vom consolida Alianţa Nord-Atlantică”, a explicat secretarul de Stat american.

Cu ocazia reuniunii NATO, Antony Blinken va avea întâlniri într-un format separat cu reprezentanţii Italiei, Franţei, Germaniei şi Marii Britanii, precum şi cu cei ai statelor partenere Australia şi Japonia.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a exprimat preocupare, marţi, în legătură cu refuzul Beijingului de a condamna direct invazia militară rusă în Ucraina şi a pledat pentru intensificarea cooperării NATO cu parteneri din zona Asia-Pacific, în contextul ascensiunii Chinei.

Forțele rusești și-au concentrat principalele eforturi asupra unei operațiuni menite să stabilească un control complet asupra regiunilor Donețk și Luhansk, a anunțat Statul Major General al forțelor armate ucrainene, citat de BBC News.

De asemenea, au avut loc atacuri continue în zonele estice ale țării, dar fără succes, au mai anunțat reprezentanții armatei ucrainene.

Conform acestora, forțele rusești își continuă eforturile de a lua cu asalt Mariupol, unul dintre cele mai puternic bombardate și avariate orașe din Ucraina.

Trupele ucrainene au respins atacurile asupra orașului timp de peste patruzeci de zile, arată Statul Major General al forțelor armate ucrainene.

Acesta susține că Rusia continuă să folosească în mod activ muniție interzisă de dreptul internațional.