Bravo ADP!
Bravo ADP! Iată că se poate organiza ceva profesionist în oraşul acesta. O singură remarcă pentru cei de la achiziţii. Pe viitor 
încercaţi şi cu alte culori. Şi dacă violetul e monopolul cuiva din primărie, luaţi legătura cu cei de la Iulius Mall. Poate veţi afla cum de le-a trecut prin cap să dea nume de culori acelor parcări supraetajate şi gratuite. Pe viitor mi-aş dori să văd prin oraş blocatorul albastru sau blocatorul portocaliu la treabă. Nu de alta, dar violetul e pentru cei care au înţeles să fie mai puţin egoişti şi să lase maşinile parcate la mama acasă(sau nu).
televiziuni şi viitor. De fapt este despre trecut. Despre acel trecut readus în prezent, aseară, la ideea 
Grindeanu din funcţia de prim-vicepreşedinte şi declaraţiile pline de vitriol ale senatorului Ilie Sârbu. Dincolo de textele standard despre membrii de partid care decid preşedintele filialei, poziţia lui Ponta contează. Cel mai greu pesedist din judeţ prin trecutul său ministerial şi experienţă politică, Ilie Sârbu a fost mai întotdeauna adeptul politicii de punere a batistei de ţambal. De găsire a celei de a treia căi, în care să împace şi puterea şi opoziţia. Prea puţine au fost situaţiile în care a fost adeptul poziţiilor tranşante. Mai degrabă când a fost vorba de o atingere a persoanei sale sau calcul politic de moment chiar a impus-o. A avut însă abilitatea de a conduce lucrurile astfel încât să rămână, întotdeauna, cu capul deasupra apei. Indiferent de pagubele colaterale.
dure din partea preşedintelui filialei senatorul Ilie Sârbu. Acesta a susţinut printre altele că Grindeanu „nu reprezintă o personalitate a partidului, a fost printre cei toleraţi”. După congresul PSD care l-a ales pe Victor Ponta ca preşedinte, Grindeanu a fost cel care a preluat în totalitate discursul anti-PD-L al liderului social-democrat, în timp ce Ilie Sârbu a preferat să amâne discuţia despre rămânerea liderilor locali ai partidului în funcţii ale structurii guvernamentale.
milioane de lei cu care a fost majorat capitalul de către firmele miliardarului Ovidiu Tender, care a devenit astfel acţionar majoritar în dauna CJ Timiş. Conform înţelegerii, banii urmau să fie folosiţi pentru renovarea fostei vile a lui Nicolae Ceauşescu de pe bulevardul CD Loga din Timişoara. Surpriză mare însă -banii au fost daţi cu împrumut echipei FC Timişoara în septembrie 2008. Atunci, Marian Iancu a anunţat cu surle şi trâmbiţe că se retrage de la echipa alb-violetă, iar prietenul său Ovidiu Tender a fost prezentat timp de mai multe săptămâni ca viitorul investitor. Ba mai mult s-a anunţat că Tender ar urma să intre la FC Timişoara prin intermediul firmei Inter Center Service, în care acţionar minoritar este Consiliul Judeţean Timiş. Preşedintele CJ Timiş, democratul Constantin Ostaficiuc anunţa, la vremea respectivă chiar demararea negocierilor cu Iancu. Discuţiile au rămas fără nici un rezultat concret, Iancu rămânând, în continuare, la echipă.
înregistrate la sediul partidului, Grindeanu a invocat „motive personale”. Viceprimar al Timişoarei, acesta rămâne însă preşedintele organizaţiei Timişoara a social-democraţilor. Grindeanu nu a putut fi contactat pentru alte declaraţii. 
Hilton de cinci stele. Proiectul a fost prezentat, ieri, la întâlnirea cu cei de la Consiliul Judeţean Timiş pe tema viitorului SC Inter Center Service SA, societate care are în patrimoniu clădirea şi în care administraţia judeţeană a ajuns acţionar minoritar. Clădirea a fost până în 2003 în proprietatea privată a consiliului judeţean. În urma unei majorări de capital, pe motiv că este nevoie de un investitor, în acţionariatul noii societăţi Inter Center Service SRL intră ca acţionar minoritar omul de afaceri, Ovidiu Tender. La vremea respectivă preşedintele CJ Timiş era Dan Ioan Şipoş, actualul consilier al lui Constantin Ostaficiuc, pe atunci doar vicepreşedinte. Ulterior societatea se transformă din SRL în SA şi în urma unei noi majorări de capital, Tender devine acţionar majoritar. Conform contractului semnat atunci, Tender ar fi trebuit să modernizeze vila, dar lucrările au stagnat din 2004 şi până în prezent. Clădirea este într-o renovare permanentă de atunci, deşi ar fi trebuit de mult să fie repusă în funcţiune. 
călătoria în SUA, explică, conform 
Vasile Iezan au depus o plângere penală împotriva primarului Kaba, acuzându-l de faptul că printr-o dispoziţie semnată de acesta au rămas fără grădina de 869 de metri pătraţi. Terenul se afla pe strada Republicii nr.9 , chiar în centrul oraşului Jimbolia. Familia Iezan a cumpărat în 1987 casa de la această adresă, deveninind şi proprietarul a jumătate din terenul aferent. În 1999, acestora le-a fost reconstituit dreptul de proprietate prin ordin al prefectului, iar în 2001, Consiliul Local Jimbolia a aprobat trecerea în proprietate gratuită a 928 de metri pătraţi. Cu toate acestea, în 2003, primarul Kaba a semnat dispoziţia prin care cei 869 de metri pătraţi erau restituiţi unei familii care a avut teren peste drum de parcela respectivă. Acest lucru a fost făcut după ce Gheorghe Rakoczi, fost angajat al Primăriei Jimbolia, a declarat că a fost angajat de un cetăţean german fost proprietar al unui teren să-l reprezinte în faţa autorităţilor române. Conform documentelor, punerea în posesie s-a făcut în 20 septembrie 2003, în condiţiile în care dispoziţia de restituire a fost emisă la şase zile după. Profitând de faptul că familia Iezan nu s-a întabulat, Rakoczi a făcut acest lucru în baza documentelor emise de primarul Kaba. Primarul de Jimbolia a susţinut că nu ştia de ordinul prefectului prin care a fost împroprietărită familia păgubită.
de urgenţă, anunţă Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, potrivit
judecată în urma unei decizii definitive a Tribunalului Timiş. Conform site-ului 
controleze toţi banii publici, având grija ca afacerile bănoase să ajungă la firmele de casă . Ultimul exemplu – lucrările de expropriere pentru viitoarea autostradă Arad-Nădlac. Licitaţia pentru aceste lucrări a fost evitată pe motiv că este vorba de o„situaţie de urgenţă extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă”. Ciudată motivare în condiţiile în care de acest proiect se ştie de ani de zile şi compania naţională de drumuri ar fi avut avut timp să organizeze din timp toate procedurile. S-a ales varianta negocierii directe, iar câştigătorii au fost, conform tradiţiei, băieţii deştepţi de la DRDP Timişoara şi firmele de casă protejate de Maliţa. Pentru exproprierile de pe raza localităţii arădene Pecica a fost ales consorţiul format din firmele SC Ventra Project Management SRL Timişoara, Magyar Kozut Nonprofit ZRT Budapesta şi Cabinet individual de avocatură Ganţ Dumitru, fost prefect de Timiş. Contractul a fost semnat la o valoare de 62.010 lei fără TVA. Ganţ, fost prefect de Timiş, a fost printre cei care a lucrat şi la exproprierile de la tronsonul de autostradă Arad- Timişoara. De asemenea, acelaşi trio câştigător de la Pecica a câştigat şi exproprierile din comunele Recaş, Topolovăţu Mare şi Belinţ, valoarea contractului fiind de peste 1,7 milioane lei fără TVA. Unic asociat al Ventra Project Management este Romulus Komoz, fost director adjunct al DRDP Timişoara. Komoz este un apropiat al senatorului PD-L Dorel Borza. Imediat după ce şi-a făcut firmă, Komoz a devenit unul dintre principalii câştigători ai licitaţiilor pentru consultanţă în vederea consolidării de drumuri şi poduri.
identificate într-un studiu al Băncii Mondiale, citat de 
l despăgubească. Bărbatul este proprietarul a 15329 metri pătraţi din terenul pe care este construită o parte a uzinei de apă a municipiului. De ani de zile, bărbatul a solicitat municipalităţii să găsească o soluţie pentru a fi despăgubit – un schimb de terenuri sau bani. Până acum nu s-a ajuns la nici o soluţie, chiar dacă au fost adoptate mai multe hotărâri.
împreună cu rudele, prietenii sau vecinii noştrii. Partea mai puţin plină a paharului este că aceste sărbători reprezintă de multe ori, pe lângă bucuria reîntâlnirii cu cei dragi şi găuri în bugetele noastre! 
Dacă dragoste nu e, să facem!
în acest an, restul guvernelor preconizând cifre mai mari în 2010 faţă de 2009, cu toate că au apărut semnele unei redresări în economia globală, conform unei analize a Băncii Mondiale citată de 
arată într-un document înaintat de producătorul german unei instanţe americane şi citat de Gândul .
de afaceri Nicolae Mann, pot depune la Tribunalul Timiş cereri pentru admiterea creanţelor. Euromobille SRL este în procedură de faliment. Conform sentinţei secţiei comerciale şi de contencios administrativ din 1 martie, instanţa a decis ca termenul pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanţelor asupra averii debitoarei pentru 3 aprilie a.c., urmând ca tabelul preliminar al creanţelor să fie afişat în 16 aprilie. Contestaţiile se depun până în 5 mai, iar în 14 mai se va afişa tabelul definitiv al creanţelor.
