Iepuraşii naţionalişti, homosexualii şi mitingul
Parcul Doina. Puţin după amiază. În mijloc vreo patru duzini de tineri. Îmbrăcăminte standard. Tricouri negre sau verzi. Bocanci. 
Ochelari de soare. Plus câteva steaguri tricolore sprijinite de copaci. Sunt cei de la Noua Dreaptă. Se pregătesc să plece-n marşul normalităţii. Adică să strige „fără poponari”. Mulţi dintre ei cunoscuţi ultraşi ai echipei FC Timişoara. La un moment dat sosesc întăriri. Vreo douăzeci de inşi îmbrăcaţi în negru cu feţele acoperite. Mai toţi cu steaguri având însemnele Naţionaliştilor Autonomi Timişoara. Cei care n-au feţele acoperite sunt ca iepuraşii când văd camerele video sau aparatele de fotografiat. „Dar ce ne tot filmaţi?Mai lăsaţi-ne. Să ne vadă ăia de la Jandarmerie?”. Când îi intrebi cum îi cheamă parcă le torni apă clocotită-n cap. „Ion, Ion”, răspunde curajos unul dintre stegari. Un altul trage din ţigare prin basmaua neagra care-i acoperă faţa. Piercingurile din ureche şi pleoapă fâlfâie la vedere. Oamenii-n negru stau grupaţi. Puţin mai încolo câţiva puştani verzi din Noua Dreaptă se amuză „te recunosc ăştia şi după părul de pe picioare. Ce să mă mai ascund? Că au dosarul despre mine gros bine”. Într-un final se pleacă-n marş. „România nu-i Sodoma”, „Nu 
suntem un neam de poponari” şi „Salvaţi familia tradiţională” strigă demonstranţii. Nici o vorbă despre lesbiene. Unii mai ruşinoşi îşi ascund feţele-n faţa obiectivelor. Alţii cu braţul drept ridicat spre cer răcnesc din toţi plămânii. Pentru ambianţă se trece pe ritmurile galeriei. După vreo douăzeci de minute ajung în faţa Catedralei Mitropolitane. În careu, demonstranţii ascultă un discurs despre” valorile familiei tradiţionale „şi anusul care în viitor va fi trecut în cărţile de anatomie la aparatul reproducător al omului”. O bătrână cu două fetiţe se duce să se roage la odoarele sfinte. Se opreşte şi le bate obrazu „Daţi-vă cârpele alea jos de pe faţă că-mi speriaţi copiii”. Naţionaliştii râd şi fălfâie steagurile mai înverşunat. Se mai strigă de câteva ori „Timişoara nu-i Sodoma” şi gata. La final, concluzia vine de la un veteran al demonstraţiilor. „Suntem aceiaşi oameni. Puţini. Mitingul ăsta puteam să-l fac şi la mine-n sufragerie”.
proiectului „Săptămâna copiilor”. În perioada 24 mai – 1 iunie, între orele 10 – 22 , va funcţiona un stand în Iulius Mall, în zona dintre Kids Land şi Auchan unde cei mici vor putea veni să schimbe una dintre jucăriile de care s-au plictisit cu o alta sau să doneze. De asemenea, pentru prima dată, organizatorii au pregătit şi un stand unde pot fi donate haine pentru copii şi orice alte produse sanitare şi igienice destinate copiilor. Jucăriile şi hainele strânse vor fi duse la Centrul de îngrijire şi asistenţă Valea minerilor din Oraviţa. „Acţiunea are ca scop promovarea, în randul copiilor, şi nu numai, a sentimentului de dărnicie şi solidaritate faţa de copiii nevoiaşi la care vor ajunge jucăriile, hainele şi alte produse”, se arată în comunicatul celor de la Lions Timişoara.
s-a dat în bărci cu ţara şi acum o svârle peste bord. Că în campanie a promis cu toate gecile portocalii din jurul lui că vor creşte pensiile. Că regretă ciordeala de partid şi de stat. Că regretă teatrul ieftin din ultimul cincinal. Că a minţit în legătură cu casa din Lihăileanu. Că nu i-a cerut lui Boc demisia. Că a încurajat-o pe Udrea să treacă de la parcări la turism.
blogul său
va face în calitate de secretar de stat. La sfârşitul conferinţei de presă , întrebată „ce veţi face în această nouă calitate de ministru secretar de stat”, Corescu a declarat, conform 
„umflat” din garajul unui patron de bar de noapte din Timişoara. Bărbatul a declarat că maşina a cumpărat -o de la o firmă din România pentru suma de 110.000 de euro. După ce a primit maşina, acesta a încercat să înmatriculeze Ferarri-ul, dar acest lucru a fost imposibil deoarece nu avea carte de identitate a maşinii. Poliţiştii de la Serviciul public comunitar regim permise de conduce şi înmatriculare a vehiculelor au făcut o serie de verificări în urma cărora a reieşit faptul că maşina era declarată furata din 19 octombrie 2009. În baza acestor informaţii, cei de la Furturi Auto au ridicat Ferrari-ul în vederea cercetărilor, încercând să se stabilească traseul maşinii din Germania până-n România.
Ionelaş Cârpaci, lider al mafiei imobiliare, scoate la iveală noi detalii extrem de interesante. Vă reamintim că, 
operatorului de telefonie mobilă. Documentul (vezi foto) dovedeşte, fără nici un dubiu, că angajaţii Vodafone sunt repetenţi la acest capitol. Astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, desfăşurată la Timişoara, pe tema internetului de mare viteză, jurnaliştii au aflat că „Herculane, Ţebea, Sarmisegetusa- Ulpia Traiana, Recaş, Buziaş, Moneasa sunt doar câteva dintre atracţiile turistice din Timiş”. Din toate localităţile înşiruite doar Recaş şi Buziaş aparţin de Timiş, Moneasa fiind în judeţul Arad, Băile Herculane în Caraş Severin, iar Ţebea şi Sarmisegetusa în judeţul Hunedoara. Viteză mare, dar nu la capitolul documentare…
anual 40 de lei , banii urmând să fie folosiţi pentru reabilitarea faţadelor clădirilor din zona istorică. „Voi renunţa la a mai promova această taxă. S-au venit cu declaraţii de tip bolşevic că plătim pentru nemţi şi italieni. Aceştia au venit cu milioane de euro pentru reabilitări. Noi, ca români, trebuie să facem şi noi ceva în acest sens. Voi crea un fond de solidaritate în care timişorenii care vor putea să doneze cei 40 de lei. Trimestrial voi face publică lista celor care au dat aceşti bani. Nu cred că marii dezvoltatori imobiliari se vor afla pe această listă pentru că nu-i interesează”, a declarat Ciuhandu. Consilierii locali au respins anul trecut adoptarea taxei de habitat, dar anul acesta proiectul de hotărâre a fost repus în discuţie de primarul Timişoarei. 
pentru două portocale a fost ca un bolovan în ţeasta timişorenilor. Majoritatea dintre ei buni platnici. Şi nu nici o vină pentru că vor suferi din cauza jocurilor politicianiste. Atât ale Puterii din Primăria Timişoara, cât şi a Opoziţiei care-l are ca vârf de lance pe prefectul apolitic în acte Mircea Băcală. Primarul rereales Gheorghe Ciuhandu aruncă vina în curtea lui Băcală pe motiv că a atacat hotărârea de consiliu local de creştere a preţului gigacaloriei. Prefectul o ţine langa cu dreptatea pe care o are să conteste creşterea preţului gigacaloriei care este în Timişoara unul dintre cele mai mici din ţară. Această problemă a datoriilor Calor nu este de ieri, fiind pe agenda primarului Ciuhandu de luni bune de zile. Nu l-am auzit să sufle vreun cuvânt când s-a pregătit bugetul pe 2010 şi s-au împărţit cu dărnicie banii pentru despicat firul de iarbă-n patru prin parcuri sau pentru plăcuţe de pus pe clădiri. Proiect de buget semnat şi propus de acelaşi primar Ciuhandu, în care fondurile de salarii cresc inclusiv pentru societăţile pe minus ale municipalităţii. Tot cel care anunţă posibila întoarcere brutală la vremurile spălatului la lighean a fost cel care a semnat proiectele prin care în acest an de criză s-au acordat tot felul de scutiri de plată de impozite sau de taxe către bugetul local. Ultimul exemplu – cel al amânării pe perioadă nedeterminată a plăţilor către municipalitate pentru panourile de publicitate outdoor, date şi aşa printr-o mânărie care a evitat licitaţia.
împrumute din altă parte”, a explicat situaţia bugetului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de
o campanie în mod prietenesc şi colegial, nu aşa cum fac unii să dea cu virgule. Nu voi da drepturi la replică şi nu voi răspunde la atacuri decât în cadru statutar după 27 mai, când voi fi preşedinte. Această echipă trebuie să suplinească plecarea celui care ne-a fost lider timp de şase ani. Avem nevoie de linişte. În 2012 trebuie să dominăm puterea politică a judeţului. Aceasta este echipa care poate face ceva pentru partid. Fără teatre politice”, anunţă candidatul. Nu uită să amintească că-n ţara sunt probleme pentru care caută rezolvări, dar „fără să creăm campanii de bătăi şi scandal pe stradă”. Activul ascultă cu atenţie şi aplaudă regulamentar. Urmează luarile de cuvânt ale activului susţinător. „Avem nevoie de dumneavoastră” îi spune candidatului unul dintre susţinători, în timp ce altul îşi începe discursul despre „colegul, prietenul şi modelul meu”. Spre sfârşit vine şi înfierarea cu mânie proletară a „celor ce apar pe bloguri – denigrări.Se dau informaţii să apară în presă. Toţi colegii noştri despre care se scrie nu au nici o vină că sunt denigraţi. Nu e corect faţă de ei, faţă de noi. Avem nevoie de un lider care să ne adune, să ne ducă spre multvisata victorie la nivel local. Sunt colegi care stau pe la colţuri şi se duc dintr-o tabără în alta. Nu-s corecţi. Îmi pare rău că sunt colegi cu mine. Ce o să spună oamenii când citesc toate astea? Sunteţi nişte jeguri şi gunoaie între voi. Cum o să fiţi cu noi? În această sală sunt activişti vechi ai partidului. Ei sunt forţa acestui partid. Nu ce se scrie pe bloguri, globuri că mă enervez… Tinereţea nu e o virtute”. După îndemnul colegial al altui vorbitor să „nu se mai asculte tot felul de sifonări”, candidatul hotărăşte că „sunt suficiente susţinerile”. De siguranţă, anunţă că unii, aflaţi la distanţă, îşi declară telefonic, la cerere, susţinerea pentru el. Se trece la ciocnit de pahare şi îmbrăţişări pe motiv de zi de naşterea candidatului.
partea celor care s-au simţit cu musca pe căciulă. Conform stilului din ultimii ani, în lipsa argumentelor, mi s-a mai aruncat încă o dată căldarea cu dejecţii-n cap – şpăgar, şantajist şi cel mai mare rău din lume. Aceleaşi lucruri pe care le-am auzit în ultimi ani şi de la politicienii cărora le-am dat în vileag matrapazlâcurile. Întotdeauna cu probe. Aşa cum am mai spus, şi o repet pentru ultima oară, îi rog pe cei care i-am şantajat sau m-au şpăguit să sesizeze de îndată instituţiile statului.
de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe motiv că faptele de care l-au acuzat procurorii DIICOT nu există. Florin Bej a fost reţinut în cadrul unei investigaţii a procurorilor şi poliţiştilor de la „Crimă Organizată” din Arad care au vizat o reţea specializată în distribuţia de pastile Ecstasy şi cannabis. Pentru a beneficia de reducerea pedepsei, doi dintre cei prinşi în flagrant de poliţişti s-au decis să colaboreze cu anchetatorii. Printre altele l-au indicat ca „sursă” a pastilelor de Ecstasy pe Florin Bej. Aceştia au povestit că Bej le-ar fi făcut cunoştiinţă cu un şofer austriac de TIR, „Markus”, rămas neidentificat, prin intermediul acestuia ajungând în posesia drogurilor de mare risc. Chiar dacă depoziţiile unuia dintre acuzatori se băteau cap în cap, aceste inadvertenţe au fost puse pe seama faptului că era tulburat psihic din cauza lipsei drogurilor. Alături de alţi suspecţi, Bej a stat arestat preventiv doi ani de zile doar în baza celor două declaraţii de martor, chiar dacă a susţinut în permanenţă că este nevinovat şi nu există probe împotriva sa. Tribunalul Arad l-a condamnat iniţial la 16 ani de închisoare pentru trafic de droguri de mare risc şi de risc, iar după strămutarea cauzei la Curtea de Apel Alba Iulia, pedeapsa a fost redusă la patru ani şi şase luni. Judecând recursul, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a casat ambele sentinţe şi a dispus achitarea arădeanului pe motiv că nu există fapta, dispunând punerea de îndată în libertate.
guvernamentală, dar inspectorii nu vor avea dreptul să intre în casa pacienţilor, trebuind să verifice prezenţa pacientului la domiciliu din pragul uşii, anunţă 
atunci când sunt online , îmi vine să mă urc pe pereţi. Mai ales în situaţia în care îmi place un brand sau înţeleg eforturile care s-au depus la crearea acestuia. Foarte multe firme româneşti, renumite sau cunoscute prin produsele oferite sau reclamele TV, atunci când apar online – fie în social media, fie cu o simplă pagina de internet – uită de faptul că internetul este un spaţiu public, la care are acces oricine.
– Dom’ sergent, nu cumpăraţi o juma’ de porc?
implicat în furtul mai multor terenuri ale primăriei cu ajutorul unor falsuri, dă mari dureri de cap celor care, de-a lungul anilor au făcut afaceri cu clanul său. Unul din marile şmenuri ale clanului Cârpaci a fost contractul de peste 2,2 milioane de euro semnat cu Ioan Maliţa, şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara. Maliţa, s-a zbătut să încheie tranzacţia în condiţiile în care există riscul ca statul român să rămână şi fără teren şi cu banii daţi, deoarece cele 2,8 hectare sunt subiectul mai multor procese nefinalizate. Pe DN6, chiar la intrarea în Timişoara dinspre Lugoj, DRDP are unul dintre sedii, aici funcţionând sediul secţiei de autorizări verificări transport rutier şi o pepinieră. Terenul a fost revendicat şi câştigat în instanţă. Noul proprietar, Mirela Stanca, membră a familiei lui Ionelaş Cârpaci, a semnat, în 2005, o convenţie de vânzare-cumpărare cu două persoane, în cartea funciară fiind notată o interdicţie de înstrăinare. Ulterior, între cele două părţi au apărut neînţelegeri care au dus la o serie de procese nefinalizate nici până astăzi. Cu toate acestea, directorul Ioan Maliţa a făcut tot ce a putut pentru a cumpăra terenul respectiv. În februarie 2007 a trimis o adresă CNADNR prin care solicita aprobarea de a cumpăra terenurile, motivând faptul că în clădirile de acolo funcţionează muzeul tehnicii rutiere, dar şi pepiniera Direcţiei. O lună mai târziu, s-a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare prin care, fără licitaţie, CNADNR se angajează să plătească în 12 rate lunare suma de 2.215.521 euro pentru terenurile şi construcţiile existente la intrarea în Timişoara. Tranzacţia este motivată de existenţa unui contract de …închiriere şi promisiune de vânzare-cumpărare între cele două părţi din 2004, contract care însă nu are nici un număr de înregistrare şi nici nu a fost notat în cartea funciară. În februarie 2008, directorul Ioan Maliţa semnează cu Stanca şi contractul de vânzare-cumpărare, precizându-se „ Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale intră în stăpânirea de drept şi de fapt a construcţiilor, începând de la data semnării contractului, iar asupra terenurilor aferente intră în stăpânire de fapt la data când vor fi soluţionate litigiile existente”. Adică statul a dat milioane de euro pentru terenuri virtuale. Cei de la Cadastru au refuzat, la vremea respectivă, să întabuleze contractul dintre Direcţia de Drumuri şi clanul ţigănesc deoarece exista interdicţia de înstrăinare în CF. Maliţa a refuzat să comenteze semnarea contractului şi a rămas în continuare pe funcţie chiar şi după instalarea guvernului PD-L.
succesive ale judecătorilor Tribunalului Timiş şi ai Curţii de Apel Timişoara. 
