UPDATE 11 Luptele grele continuă miercuri la periferia Kievului, anunță corespondenții CNN din capitala Ucrainei. Luptele grele au continuat miercuri la periferia Kievului, în ciuda unei anunțate retrageri a forțelor rusești din jurul capitalei ucrainene.
În apropiere de suburbia Irpin s-au auzit constant bombardamente pe parcursul zilei. Sisteme multiple de lansare de rachete au fost auzite, de asemenea, cu intermitențe în apropierea ultimului punct de control dintre Kiev și Irpin, la fel și focuri de armă de calibru mic.
UPDATE 10 Aproximativ patru milioane de persoane din Ucraina au fugit din țară de la începutul războiului cu Rusia, potrivit Organizației Națiunilor Unite. Cele mai multe au ajuns în Polonia și România, arată statisticile ONU.
Potrivit estimărilor ONU, șase milioane de persoane sunt strămutate în Ucraina, ceea ce înseamnă că cel puțin 10 milioane de oameni și-au părăsit casele de la 24 februarie.
Mulți dintre cei care au fugit din calea războiului au plecat peste granițe. Aproximativ patru milioane de persoane au părăsit Ucraina din momentul în care rușii au invadat țara.
ONU arată că până la 29 martie Polonia a primit cel mai mare număr de refugiați, în timp ce alții au fugit în Ungaria, Moldova și România.
Agenția ONU pentru Refugiați susține că Polonia a acceptat 2.336.799 de refugiați ucraineni, România – 608.936, Moldova – 387.151, Ungaria – 364.804 și Slovacia – 281.172. De asemenea, sunt 350.632 de persoane care au ajuns în Rusia și 10.902 care s-au refugiat în Belarus.
UPDATE 9 Preşedintele SUA, Joseph Biden, a discutat, miercuri după-amiază, cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, despre asistenţa solicitată de Ucraina şi a fost informat despre stadiul negocierilor dintre Kiev şi Moscova, anunţă Casa Albă.
„Preşedintele Biden a vorbit astăzi cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, despre activităţile în curs ale Statelor Unite, ale aliaţilor şi partenerilor pentru a furniza asistenţă militară, economică şi umanitară Ucrainei şi pentru a impune costuri severe Rusiei din cauza agresiunii brutale împotriva Ucrainei. (…) Preşedintele Biden l-a informat pe preşedintele Zelenski despre faptul că Statele Unite intenţionează să ofere Guvernului ucrainean asistenţă bugetară directă în valoare de 500 de milioane de dolari”, anunţă Preşedinţia SUA, potrivit unui comunicat de presă.
Potrivit Casei Albe, Volodimir Zelenski l-a informat pe Joseph Biden despre stadiul negocierilor cu Rusia.
La rândul său, Volodimir Zelenski a anunţat că a avut o conversaţie de o oră cu preşedintele Statelor Unite. „Am făcut un schimb de evaluări asupra situaţiei de pe câmpul de luptă şi de la masa negocierilor. Am discutat despre susţinerea defensivă specifică, despre un nou set de sancţiuni intense şi despre asistenţă macrofinanciară şi umanitară”, a declarat Volodimir Zelenski, prin Twitter.
UPDATE 8 Mass-media de stat din Rusia a primit ordin de la Kremlin să anuleze orice mențiune despre Roman Abramovici din relatările sale despre negocierile de pace, a afirmat miercuri Ksenia Sobchak, principala femeie politician opozantă a regimului din Rusia.
Măsura de a-l elimina pe oligarh din relatările televiziunilor și agențiilor de știri vine după ce s-ar fi dovedit că a fost „otrăvit” cu un agent chimic de război. Dezvăluirea privind eliminarea lui Abramovici – considerat de ani de zile ca având legături cu Vladimir Putin și sancționat de Marea Britanie și UE din cauza războiului – a fost făcută de Ksenia Sobchak, principala femeie politician de opoziție din Rusia, care este și o jurnalistă de televiziune proeminentă, relatează The Mirror.
Mass-media de stat docilă din Rusia primește adesea ordine de la Kremlin cu privire la ceea ce pot și ce nu pot relata. „Presei pro-Kremlin i s-a interzis să menționeze rolul omului de afaceri Roman Abramovici în negocierile dintre Rusia și Ucraina”, a declarat Sobchak, pe canalul Telegram.
„Această informație a fost confirmată redacției noastre, sub rezerva anonimatului, de către reprezentanți ai Moskva-24, TASS și un alt mare canal pro-guvernamental.”, a completat Sobchak.
Una dintre surse a declarat că, la 30 martie, a venit următorul ordin din partea autorităților: „Nu mai precizați că Abramovici participă la negocieri.”
Menționarea magnatului, în vârstă de 55 de ani, a încetat în mod evident, marți, pe canalele media de stat, în jurul orei 13.00, ora Moscovei. Abramovici – ai cărui bunici materni erau din Kiev – a fost implicat în discuțiile de ieri de la Istanbul, pentru a pune capăt războiului. În rapoartele occidentale, Abramovici a fost prezentat ca o figură cheie în negocierile de pace, capabil să construiască punți, chiar dacă există suspiciunea că s-a implicat cu intenția de încerca să-și păstreze averea, afectată de sancțiuni.
Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky ar fi pledat pe lângă SUA pentru a nu-l sancționa datorită rolului său de intermediar. Până acum, rușii au spus că nu face parte din delegația lor oficială, dar că este implicat în negocierile cu Kievul. Se spune că i-a întâlnit personal atât pe Putin, cât și pe Zelensky, în misiunile sale.
Ostorozhno Novosti a relatat: „Interdicția de a-l menționa pe miliardar în contextul negocierilor dintre Rusia și Ucraina este confirmată de faptul că în agențiile de știri nu a existat nici măcar o singură mențiune a numelui lui Abramovici, după ora 13:00, pe 29 martie. În plus, nici în emisiunile de știri de seară de pe Canalul 1 și Rossiya 1 (principalele canale controlate de stat), unde negocierile au fost subiectul principal, nu s-a spus niciun cuvânt despre Abramovici”.
UPDATE 7 Forţele armate ruse au utilizat au utilizat bombe cu dispersie de cel puţin 24 de ori, interzise de legislaţia internaţională, împotriva unor zona populate în Ucraina în cele cinci săptămâni care s-au scurs de la începutul războiului, a denunţat miercuri Înaltul comisar ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, potrivit EFE.
De asemenea, au fost comise atacuri fără discernământ împotriva spitalelor, şcolilor şi altor infrastructuri, ceea ce este ‘interzis prin dreptul naţional umanitar şi ar putea constitui crime de război”, a afirmat Bachelet într-un discurs susţinut în faţa Consiliului pentru drepturile omului al Naţiunilor Unite.
Convenţia privind muniţiile cu dispersie, în vigoare din 2010, interzice utilizarea, dezvoltarea, fabricarea şi achiziţionarea acestui tip de armă din cauza impactului său nediscriminatoriu asupra civililor, deşi ţări precum Rusia, SUA sau China nu au ratificat-o încă.
Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, a afirmat Bachelet, pe care ea îl conduce, investighează de asemenea plângeri privind utilizarea unor astfel de arme şi de către armata Ucrainei, ţară care nici ea nu a aderat la convenţia respectivă.
„Utilizarea în continuare a unor arme explozive cu impact extins în zonele populate ale Ucrainei provoacă o imensă îngrijorare”, a subliniat fostul preşedinte chilian, care a subliniat că biroul său a confirmat moartea a cel puţin 1.189 de civili în conflict (inclusiv 108 copii).
„Cifra reală este cu siguranţă mult mai mare, întrucât în locuri de confruntare intensă, precum Mariupol şi Volnovaha, este foarte greu să avem o imagine completă a situaţiei”, a indicat înaltul comisar ONU.
„Populaţia ucraineană pe ansamblu trăieşte un coşmar în care milioane de oameni au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele, să se ascundă în subsoluri şi adăposturi antiaeriene, în timp ce oraşele lor sunt atacate şi distruse”, a rezumat Bachelet.
Biroul său a efectuat verificări cu privire la 77 de atacuri asupra unor instituţii medicale, între care 50 de spitale, şi a constatat o creştere semnificativă a ratei mortalităţii în rândul civililor în oraşele aflate sub asediu, „probabil din cauza întreruperii serviciilor medicale, cuplată cu privaţiunile şi stresul războiului”.
Bachelet a adăugat că biroul său investighează acuzaţii de strămutare forţată a civililor din oraşul asediat Mariupol în Rusia sau în teritorii controlate de forţele proruse.
În zonele aflate sub control rusesc, „arestarea civililor care se exprimă public în sprijinul Ucrainei este o practică pe larg răspândită”, a afirmat înaltul comisar, deşi ea a indicat că s-au primit raportări privind asasinarea a cel puţin două persoane pentru exprimarea unor puncte de vedere proruse pe teritoriul controlat de Kiev.
Pe de altă parte, Bachelet şi-a exprimat „profunda îngrijorare” în legătură cu relele tratamente la care par să fie expuşi prizonierii de război de ambele părţi, după cum arată unele videoclipuri publicate pe internet şi alte surse deschise.
Înaltul comisar a semnalat că biroul său a primit plângeri de violenţă sexuală în cursul conflictului, inclusiv violuri, şi a deplâns moartea a cel puţin şapte jurnalişti care acopereau mediatic războiul în Ucraina, în timp ce 22 de reporteri şi activişti pentru drepturile omului sunt daţi dispăruţi.
De asemenea, Bachelet a denunţat în discursul său o amplificare a rusofobiei în diverse ţări, subliniind totodată că în Ucraina „civilii trebuie protejaţi, iar celor care doresc să plece să li se permită trecere liberă”, în timp ce prizonierii de război „trebuie trataţi cu demnitate şi respect”.
„Îndemn Federaţia Rusă să dea curs apelului ferm al Adunării Generale a ONU şi al Consiliului pentru Drepturile Omului şi să îşi retragă imediat trupele de pe teritoriul ucrainean”, a reiterat înaltul comisar.
UPDATE 6 Noi interceptări de convorbiri telefonice ale unor militari ruşi, făcute publice miercuri de către Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), relevă că unii soldaţi ruşi – trimişi în Ucraina pentru „demilitarizare” şi „denazificare”, aşa cum susţine Kremlinul – se fac responsabili de abuzuri – de la crime, la jafuri şi violuri, relatează agenţiile de presă ucrainene Unian, Ukrinform şi Dialog.
„Ocupanţii au devenit într-atât de insolenţi, încât jefuirea caselor ucrainenilor este pentru ei ca mersul la supermarket”, notează cu indignare jurnaliştii de la Unian, într-un comentariu pe marginea conţinutului unei discuţii telefonice dintre un militar rus şi soţia sa.
Rusul se laudă soţiei că ‘i-a făcut rost de ceva cosmetice, tricouri şi adidaşi New Balance’, aşa ca o ‘amintire din Ucraina’.
„Păi, care rus nu fură!”, îi răspunde nevasta sa parcă pentru a-i risipi orice îndoieli de ordin moral.
Bărbatul îi spune că a dat peste casa unei familii care se pare că se ocupă de sport pentru că a găsit tot felul de suplimente alimentare scumpe, tricouri de fotbal şi hochei.
„Lucrurile sunt de foarte bună calitate. Mi-a picat faţa când am intrat în apartament!”, mai spune el, adăugând că unii dintre camarazii săi au adunat valize întregi de bunuri cu care vor veni acasă.
„Vezi, cum trăiau ei! Şi noi cum o ducem?! De aceea şi luptă cu atâta înverşunare”, îi răspunde soţia, ceea ce relevă, potrivit jurnaliştilor ucraineni, că unii dintre ruşi cunosc de fapt adevărul despre ceea ce se întâmplă în realitate în Ucraina, nu doar ceea ce le prezintă propaganda de stat.
În finalul discuţiei, soţia îi spune că ar fi bine dacă ‘ar face rost de un laptop şi de un costum sport’.
Într-o altă discuţie telefonică, postată de SBU pe canalul Telegram, un alt militar rus îşi distrează soţia la telefon povestindu-i cum ‘trei tanchişti (ruşi) au violat o fată de 16 ani’, relevă Ukrinform. După cum rezultă din conversaţie, soţia pare ‘chiar amuzată de aşa păţanie’.
SBU a dat publicităţii marţi interceptările unor discuţii telefonice în care comandanţi ruşi dădeau ordine directe privind distrugerea unor localităţi ucrainene, unde nu se aflau niciun fel de obiective militare.
UPDATE 5 Armata ucraineană a preluat din nou controlul asupra unei autostrăzi strategice care leagă oraşele Harkov şi Ciuguiv, în estul Ucrainei, au constatat miercuri jurnalişti ai AFP.
„Şoseaua s-a aflat sub focurile forţelor ruse, care au ucis civili acolo. Le-am respins la circa zece kilometri mai la nord”, a declarat la faţa locului, pentru agenţia franceză de presă, un comandant al Brigăzii 92 a armatei ucrainene.
Această autostradă strategică eliberată marţi leagă Harkov, al doilea oraş din Ucraina, de Ciuguiv, un oraş de 30.000 de locuitori situat la 50 de km mai la sud-est.
Cele două oraşe sunt intens bombardate de armata rusă de peste o lună, fără a cădea totuşi în mâinile forţelor ruse.
UPDATE 4 Minele navale care plutesc în derivă în Marea Neagră sunt eliberate de Rusia, a acuzat miercuri într-o declaraţie Ministerul ucrainean de Externe, relatează agenţia DPA.
”S-a stabilit că acestea sunt mine navale, care, la începutul anului 2022, nu figurau în registrele Forţelor Navale ale Forţelor Armate Ucrainene”, se arată în această declaraţie.
Minele care plutesc acum în Marea Neagră au fost confiscate de ruşi la Sevastopol în timpul anexării Crimeii în anul 2014 şi acum sunt eliberate în mare pentru a păta reputaţia Ucrainei, mai susţine MAE de la Kiev.
”Responsabilitatea pentru folosirea minelor navale care plutesc în derivă, precum şi consecinţele lor imprevizibile, revine exclusiv Federaţiei Rusie şi forţelor sale navale”, se mai arată în declaraţie.
Rusia a avertizat săptămâna trecută că unele dintre minele amplasate de armata ucraineană în apropierea porturilor ucrainene s-au rupt de cablurile de ancorare şi plutesc în derivă în partea de vest a Mării Negre, fiind un pericol pentru navigaţie.
UPDATE 3 Unul dintre consilierii președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Ihor Zhovkva, a declarat, într-o intervenție la BBC, că pentru prima dată negocierile au avansat, însă Ucraina nu va tranzacționa „niciun centimetru” din teritoriu.
Negocierile dintre Rusia și Ucraina „au avansat cu siguranță”, a spus Ihor Zhovkva, adjunctul șef al Administrației președintelui Volodimir Zelenski.
El a declarat că în cadrul discuțiilor de la Istanbul a fost prima dată când, în loc să dea ultimatumuri și de stabilirea liniilor roșii, partea rusă a ascultat poziția ucraineană.
Dar, întrebat despre regiunile estice, Zhovkva a declarat că Ucraina nu va tranzacționa „niciun centimetru” de teritoriu. De asemenea, el a spus că Rusia nu și-a retras trupele nici de la Kiev, nici de la Cernihiv, în ciuda faptului că negociatorii rusi au declarat marți că își va reduce operațiunile în aceste zone.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a informat presa cu privire la discuțiile care au avut loc marți în Turcia cu Ucraina și a minimizat orice speranță de progres.
Marți, Rusia a declarat că intenționează să își reducă activitatea militară în Kiev și Chernihiv, iar Ucraina a declarat că va lua în considerare posibilitatea de a deveni un stat „neutru”.
„Ceea ce este pozitiv este că partea ucraineană a început să formuleze clar și să pună pe hârtie ceea ce propune. Până acum nu reușisem să realizăm acest lucru”, a declarat Peskov.
„În ceea ce privește restul, nu putem, ca să spunem așa, să afirmăm că au existat progrese, ceva foarte promițător”, a spus el, a raportat agenția de presă Interfax, citată de BBC.
UPDATE 2 Peste patru milioane de persoane au părăsit Ucraina, de la începutul războiului, potrivit ONU. Miercuri sunt anunțate trei coridoare de evacuare, a anunțat vicepremierul ucrainenan Irina Vereshchuk.
Aproximativ 4.019.287 de persoane au părăsit Ucraina până în prezent, potrivit Agenției ONU pentru refugiați, citată de Sky News.
Dintre acestea, 2,3 milioane au ajuns în Polonia. Reprezentanții ONU spun că fluxul de refugiați a încetinit în ultimele zile.
Se estimează că 6,5 milioane de persoane au fost, de asemenea, strămutate din casele lor în Ucraina.
În același timp, Ucraina și Rusia au convenit miercuri asupra a trei coridoare de evacuare, a anunțat vicepremierul ucrainean Irina Vereshchuk.
Vereshchuk a precizat că există un coridor pentru evacuarea locuitorilor din Mariupol și livrarea de ajutoare umanitare către Berdyansk, un traseu pentru livrarea de ajutoare umanitare către și evacuarea din Melitopol și unul pentru o coloană de mașini din Enerhodar către Zaporijia.
„Convoaiele de autobuze și camioane cu ajutoare umanitare au plecat deja din Zaporijia”, a declarat ea miercuri într-un mesaj video.
UPDATE 1 Ucraina a reacționat cu scepticism la promisiunea Rusiei, în cadrul negocierilor de marți, de a reduce operațiunile militare din jurul Kievului, în condițiile în care unele țări occidentale se așteptau ca Moscova să își intensifice ofensiva în alte părți ale țării, scrie Reuters.
Discuțiile au avut loc la Istanbul, la mai bine de o lună de la începerea conflictului care a ucis sau rănit mii de oameni, a forțat aproape 4 milioane de oameni să fugă în străinătate și a dus la sancționarea economiei Rusiei.
„Pentru a crește încrederea reciprocă și pentru a crea condițiile necesare pentru continuarea negocierilor și pentru atingerea obiectivului final de a conveni și de a semna un acord, a fost luată decizia de a reduce radical, într-o mare măsură, activitatea militară în direcțiile Kiev și Cernihiv”, a declarat reporterilor ministrul adjunct rus al apărării, Alexander Fomin.
El nu a făcut nicio mențiune despre alte zone în care au loc lupte grele, inclusiv în jurul Mariupol în sud-est, Sumy și Harkov în est și Kherson și Mykolaiv în sud.
„Ucrainenii nu sunt naivi”, a declarat marți seara târziu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Ucrainenii au învățat deja în aceste 34 de zile de invazie și în ultimii opt ani de război în Donbass că singurul lucru în care pot avea încredere este un rezultat concret”.
Rusia a început să mute un număr foarte mic de trupe de pe pozițiile din jurul Kievului, într-o mișcare care este mai degrabă o repoziționare decât o retragere sau o retragere din război, a declarat Pentagonul.
„Ar trebui să fim cu toții pregătiți să urmărim o ofensivă majoră împotriva altor zone din Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt John Kirby în cadrul unui briefing de presă. „Aceasta nu înseamnă că amenințarea la adresa Kievului a luat sfârșit”.
Ministerul britanic al Apărării, într-o actualizare a informațiilor, a declarat: „Este foarte probabil ca Rusia să încerce să deturneze puterea de luptă din nord către ofensiva lor în regiunile Donețk și Luhansk din est”.
Unii analiști au remarcat că promisiunea Rusiei de a reduce luptele a vizat mai ales zonele în care a pierdut teren.
Statul major al forțelor armate ucrainene a declarat că promisiunea Rusiei de a reduce operațiunile militare în anumite zone a fost „probabil o rotație a unităților individuale și are ca scop inducerea în eroare”.
Armata rusă a acuzat forțele ucrainene din orașele atacate că s-au folosit de încetarea focului pentru a-și restabili pregătirea de luptă și au înființat puncte de tragere în spitale și școli, potrivit agenției de știri Interfax.
Trupele americane din Polonia „țin legătura” cu forțele ucrainene în timp ce acestea le predau arme, iar un total de 10 avioane F-18 și peste 200 de soldați sunt desfășurate în Lituania, membră NATO și vecină a Rusiei, a declarat Kirby.
Negociatorii ucraineni au declarat că, potrivit propunerilor lor, Kievul ar fi de acord să nu se alăture alianțelor sau să găzduiască baze de trupe străine, dar ar avea securitatea garantată în termeni similari cu articolul 5, clauza de apărare colectivă a alianței militare transatlantice NATO.
Ei au numit Israelul și membrii NATO Canada, Polonia și Turcia ca fiind țări care ar putea oferi astfel de garanții. Rusia, Statele Unite, Marea Britanie, Germania și Italia ar putea fi, de asemenea, implicate.
Propunerile, care ar necesita un referendum în Ucraina, au menționat o perioadă de consultare de 15 ani privind statutul Crimeei, anexată de Rusia în 2014.
Soarta regiunii sud-estice Donbass, pe care Rusia cere Ucrainei să o cedeze separatiștilor, ar urma să fie discutată de liderii ucraineni și ruși.
Printre propunerile Kievului se numără și una potrivit căreia Moscova nu se va opune aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, a declarat negociatorul principal al Rusiei, Vladimir Medinsky. Rusia s-a opus anterior aderării Ucrainei la UE și mai ales la NATO.
Medinsky a declarat că delegația Rusiei va studia și va prezenta propunerile președintelui Putin.
Forțele Kremlinului se întorc în Belarus și Rusia pentru „reorganizare și realimentare”, afirmă Ministerul britanic al Apărării, conform Sky News.
În timp ce războiul din Ucraina intră în cea de-a 35-a zi, trupele de la Kremlin se întorc în Belarus și Rusia, într-o manevră care pune „și mai multă presiune” asupra logisticii lor.
Cea mai recentă analiză vine după ce armata rusă a declarat că va reduce „drastic” operațiunile din apropierea Kievului și a Moscovei în timpul negocierilor de pace de ieri de la Istanbul.
Într-o declarație, Ministerul Apărării a spus: „Unitățile ruse care au suferit pierderi grele au fost forțate să se întoarcă în Belarus și Rusia pentru a se reorganiza și a se realimenta. O astfel de activitate pune și mai multă presiune asupra logisticii deja tensionate a Rusiei și demonstrează dificultățile pe care Rusia le are în reorganizarea unităților sale în zonele înaintate din Ucraina. Rusia va continua probabil să compenseze capacitatea sa redusă de manevră terestră prin lovituri masive de artilerie și rachete”.
